• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
Eveniment

Intră România într-un nou ciclu economic de creştere? Prognoza vede un avans al economiei de peste 4% în următorii 4 ani, impulsionat de consum şi de investiţii

Intră România într-un nou ciclu economic de creştere? Prognoza vede un avans al economiei de peste 4% în următorii 4 ani, impulsionat de consum şi de investiţii

Ionuţ Dumitru, econo­mistul-şef al Raiffeisen Bank: Nu cred că putem avea o creştere economică de peste 4% pentru mulţi ani la rând, dacă ne uităm la componentele acestei creşteri care se bazează mai mult pe consum

Autor: Iulian Anghel

01.12.2015, 00:07 2106

„Suntem deja într-o fază de ascensiune, vom avea pro­babil o creştere econo­mică de 3,7% în acest an, de aproximativ 4% anul viitor şi de 3,6% în 2017 – acestea sunt prognozele noastre. Nu cred însă că putem avea o creştere economică de peste 4% pentru mulţi ani la rând, dacă ne uităm la componentele acestei creşteri. Avem o creştere economică ce vine, în principal, din consum ca urmare a stimulentelor fiscale introduse în ultima vreme. Creşterea, astfel stimu­lată, nu poate continua însă pe parcursul mai multor ani în lipsa investiţiilor”, comentează Ionuţ Dumitru, econo­mistul-şef al Raiffeisen Bank.

Totuşi, şi datele Institutului Naţio­nal de Statistică, şi cele recente ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică faptul că şi investiţiile în economie, după trei ani de cădere continuă, cresc, iar CNP prognozează că ele vor avansa cu 7,6% în acest an şi cu peste 6% în următorii patru ani.

„Investiţiile cresc, este adevărat, dar această creştere vine de undeva de foarte jos”, comentează Ionuţ Dumitru.

Cu alte cuvinte, spune econo­mis­tul, această creştere este, într-un fel, în­şe­­lătoare, pentru că baza de la care porneşte este foarte mică. Ca să aibă influenţă decisivă, ele trebuie să fie mult mai mari.

Investiţiile în economie s-au prăbuşit de la debutul crizei încoace. În 2009 investiţiile în economie au căzut cu 30%, an/an, iar în 2010 cu 7%. Au crescut în 2011 cu 11%, pentru ca, apoi, să urmeze alţi trei ani de prăbuşire. Şi asta în ciuda faptului că, din 2011 încoace, România înregistrează creştere economică, chiar dacă nu spectaculoasă. În bună măsură, de vină pentru acest fapt este reducerea investiţiilor statului în economie. Anul 2015 va fi, după datele bugetului la 10 luni, cel mai prost din ultimii 10 ani din punctul de vedere al investiţiilor din buget (cheltuielile de capital). La 10 luni, cheltuielile de capital sunt cu 14% mai mici decât cele de anul trecut. O mai bună absorbţie a fondurilor UE face ca anul acesta cheltuielile totale de investiţii (din buget şi din fonduri UE) să fie cu 11% mai mari decât în perioada similară a lui 2014, un lucru foarte bun, dar nu suficient.

„Au fost nişte ani foarte slabi din punctul de vedere al investiţiilor, atât publice cât şi private. Or, cu investiţii foarte slabe nu poţi avea o creştere economică consistentă pe termen lung. Ideea că poţi înregistra o creştere economică de 4% doar din consum, în baza stimulentelor fiscale (reducerea taxelor – n.red.), nu este plauzibilă”, comentează economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Comisia Naţională de Prognoză a ma­jorat săptămâna trecută cu 0,2 puncte de procent avansul anticipat al PIB pentru 2015, până la 3,6% creştere care, confirmată, ar însemna, totuşi, cea mai puternică evoluţie anuală a economiei din 2008 încoace. Din 2001 până în 2005 – opt ani în total – România a avut creşteri economice uluitoare, de la 5% (cu excepţia lui 2005, când creşterea a fost de „doar” 4,2%) până la 8,5% în 2008. Economiştii spun că astfel de creşteri economice nu vor mai fi întâlnite, însă faptul că 2015 va fi anul cel mai bun din acest punct de vedere din 2008 încoace indică intrarea economiei într-o nouă etapă de expansiune economică.

Potrivit prognozei CNP, creşterea economică se va baza pe consum, dar şi pe investiţii. Consumul ar urma să creas­că în următorii patru ani cu peste 4%, iar investiţiile cu peste 7% în fiecare an.

În T1 din 2015, consumul a contribuit la creşterea economică de 4,3% (an/an) cu 3,1%, iar investiţiile cu 1,2%. În T2, la creşterea de 3,4%, an/an, consumul a contribuit cu 3,6% iar investiţiile cu 2%.

În ceea ce priveşte ceilalţi indicatori, CNP anticipează o economie stabilă în care deficitul de cont curent nu depăşeşte 1,6% din PIB anul acesta şi în următorii patru ani, iar inflaţia nu sare de 3% (2,7% maximum în 2017). Numărul de salariaţi ar urma să crească de la 4,6 milioane în acest an până la 5,2 milioane în 2019. Însă, dacă, nominal, salariile cresc, câştigul real nu va avansa spectaculos, anticipează Prognoza. Dacă anul acesta câştigul real se apreciază cu 7,8%, iar anul viitor cu 6,6% (cel mai probabil ca urmare a majo­rărilor salariale decise pe cale administrativă), pentru următorii trei ani această apreciere va fi de maximum 3%. Şi, de aici, eterna discuţie: cum faci să se vadă creşterea economică în nivelul de trai al oamenilor într-o ţară care se află la 50% din media UE în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi la o treime din această medie în privinţa veniturilor salariale.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9022
Diferență: -0,0286
Ieri: 4.9036
Azi: 4.5747
Diferență: 0,3884
Ieri: 4.5570
Azi: 5.4884
Diferență: 0,1734
Ieri: 5.4789
Azi: 4.9405
Diferență: 0,4452
Ieri: 4.9186