De ce programele de supraveghere financiară cu FMI şi aproape 20 de miliarde de euro împrumuturi luate de România de la organismele internaţionale nu au dus la creşterea locurilor de muncă în economie, ci dimpotrivă?
O întrebare la care Jeffrey Franks, negociatorul FMI, nu are răspuns. Fără să-şi asume un eşec al FMI, Franks spune că prioritatea programelor a fost restabilirea echilibrelor macroeconomice şi aducerea sub control a deficitului bugetar. Iar acum atenţia FMI se îndreaptă către firmele de stat cu pierderi. Iar pe măsură ce economia îşi va reveni, vor apărea şi locurile de muncă, iar numărul angajaţilor va creşte.
"După cum ştiţi, în programul anterior nu ne-am concentrat mult asupra companiilor de stat. Ele reprezentau doar o mică parte a programului. Ţinta principală era stabilizarea macroeconomică. Acum ne-am concentrat mai mult asupra lor, ca să le aducem sub controlul nostru. Dar, în ultimă instanţă, companiile de stat aparţin poporului român, astfel că Guvernul român este responsabil cu buna lor funcţionare", a spus Franks, citat de Mediafax, la emisiunea După 20 de ani de la Pro TV.
Dacă echilibrele macro s-au restabilit, economia este pe un uşor plus de peste 1%, inflaţia a scăzut sub 4% pe an, cursul valutar este stabil, deficitul bugetar este ţinut sub control, la 4,4% din PIB, faţă de aproape 10% din PIB în 2009, datoriile companiilor de stat s-au dublat în trei ani de criză, ajungând la 2,2 mld. euro, iar pierderile depăşesc 500 mil. euro pe an.
Din 2009 până acum, de când a început programul cu FMI, numărul de angajaţi a scăzut cu 600.000 până la 4,2 milioane. Acest lucru a dus la explozia deficitului de asigurări sociale şi pensii pentru că nu s-au mai plătit contribuţii.
Fără să se oprească prea mult asupra a ceea ce nu a mers, FMI consideră că programele cu România sunt un succes, iar acest lucru ar trebui să readucă încrederea investitorilor în economie şi să mai alunge lipsa de încredere a populaţiei privind viitorul.
"Mergând pe străzile Bucureştiului şi făcând comparaţie cu acum un an, doi în urmă, observ o ameliorare a activităţii economice. În loc să văd magazine care se închid, văd magazine care se deschid. Cred că există sentimentul că am trecut hopul", a menţionat Franks. Totuşi, acest lucru nu se întâmplă în toate regiunile.
FMI, alături de Guvern, crede că anul viitor economia va reuşi să înregistreze o creştere de 1,8-2,2%, dar dacă se agravează criza europeană sau apar alte şocuri, estimările pot scădea. Presiunea este în acest moment pe bugetul de stat, unde deficitul trebuie să scadă de la 4,4% din PIB spre 1,9%, iar preşedintele Traian Băsescu vrea chiar "deficit zero" în 2013. Acest lucru va însemna că statul va avea mai puţine resurse financiare pentru stimularea activităţii economice. În aceste condiţii, sectorul privat trebuie să aducă creşterea economică, spune Jeffrey Franks. Aici, Guvernul se aşteaptă la un plus de investiţii şi o majorare a consumului.
Dacă statul va ţine cheltuielile bugetului sub control, problema va fi la întreprinderile de stat, unde de trei ani de zile programele de restructurare şi privatizare lipsesc cu desăvârşire. Acum, Guvernul şi preşedintele Băsescu anunţă un nou plan de privatizare pentru întreprinderile din sectorul energetic şi de transport, iar restructurarea ar trebui să fie făcută prin aducerea unui management privat.
Negociatorul FMI spune că Guvernul trebuie să se asigure că persoanele care conduc companiile de stat se gândesc în primul rând la interesele poporului român, nu la interesul propriu, al clienţilor companiei sau al angajaţilor companiei. "Cred că Guvernul şi conducătorii companiilor sunt responsabili de randamentul firmelor de stat."
Pentru anul viitor Jeffrey Franks a spus la PRO TV că pensiile şi salariile în sectorul bugetar vor creşte doar dacă economia va creşte, iar bugetul va avea bani. Franks va reveni la Bucureşti la finalul lunii ianuarie sau la începutul lunii februarie pentru a vedea cum stă economia şi cum îşi îndeplinesc autorităţile condiţiile asumate, în special la nivel micro.
Între timp, guvernul Boc trebuie să treacă prin Parlament bugetul de stat pe 2012 în forma convenită cu FMI şi organismele financiare internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
