Eveniment

Întrebarea nr. 1 a alegerilor: cine va lua fructele creşterii economice? România intră în săptămâna alegerilor cu cele mai bune date macro dintr-o perioadă electorală, cu o economie stabilă şi afaceri în creştere pe toate liniile.

Parlamentul ales duminică va fi al optulea după Revoluţia din 1989

Autor: Adelina Mihai

05.12.2016, 00:08 1650

Duminică, 18,9 milioane de alegători înscrişi în registrul electoral vor fi chemaţi la urne pentru alegerile parla­men­tare, iar de votul lor depinde cine va guverna România, având în ve­dere că legea spune că guvernarea este a acelui partid care a câştigat majoritatea ab­solută sau a acelui grup de partide care reuşesc să formeze o majoritate în Parlament.

Principalele partide politice aflate în com­pe­tiţie şi-au prezentat măsurile economice din planurile de guvernare în al 13-lea ceas, în condiţiile în care situaţia economică a ţării este, în statistici, foarte bună: România a avut cea mai mare creştere a PIB-ului din rândul statelor UE (de 5,2% în primul semestru), s-au creat 160.000 de joburi noi de la începutul anului, salariile nete ale angajaţilor au crescut cu 15% în ultimul an, şomajul are cel mai redus nivel din ultimii şase ani (cu o rată de 5,8%), iar consumul a crescut cu peste 10% anul acesta.

Liderii politici au început să prezinte cu precădere în ultima lună principalele măsuri economice din programele de guvernare pe care le propun, iar în aproape toate există promisiuni legate de reduceri masive de taxe, de creşteri de salarii (în special a salariilor mi­ni­me şi ale medicilor şi profesorilor), precum şi investiţii în infrastructură.

„Rămân de un optimism prudent sau moderat în legătură cu bunăstarea ce ne este pro­misă în această săptămână. (...) Este foarte greu să micşorezi taxele şi în acelaşi timp să faci mari proiecte de infrastructură pentru că se pune întrebarea de unde îţi procuri ve­ni­tu­rile pentru cheltuieli. În al doilea rând, este în mod evident riscant să împarţi în stânga şi în dreap­ta cu majorări salariale şi în acelaşi timp să nu ai în program nicio politică de creştere a pro­ductivităţii muncii şi a competitivităţii“, a spus profesorul Dumitru Miron de la Facul­ta­tea de relaţii internaţio­nale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Dintre reducerile de taxe anunţate de liderii politici, există o abundenţă mai mare a promisiunilor făcute de PSD şi PNL. Spre exemplu, în programul de guvernare al PSD sunt propuse eliminarea impozitului pe venit de 16% pentru salariaţii care au minimum 2.000 de lei brut pe lună şi scăderea impozitului pe venit  de la 16% la 10%  pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 de lei, precum şi scăderea TVA de la 20% la 18% din 2018.

La rândul său, PNL a venit cu o serie de măsuri de generalizare a cotei unice de 16% atât pentru contribuţiile sociale, cât şi pentru TVA, de eliminare a impozitării tuturor categoriilor de pensii (inclusiv cele militare), precum şi reducerea impozitului pe venit pentru părinţii care au al treilea copil, potrivit datelor publicate pe site-ul partidului.

„După părerea mea, niciunul dintre programe nu e destul de asigurător. (...) Reducerile de taxe în niciun caz nu prind bine economiei, ele sunt măsuri care numai încing economia fără să-şi asigure sustenabilitatea. Din punctul meu de vedere, reducerile de taxe sunt o falsă soluţie. Mai degrabă ar trebui să existe măsuri de reformă instituţională şi de dezvoltare a infrastructurii, care pot să conteze cu adevărat şi să facă diferenţa”, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.

În ceea ce priveşte promisiunile din campania electorală de majorări de salarii, PSD, PNL şi ALDE au avut cele mai multe măsuri în acest sens. Astfel, PSD promite creşterea salariului minim brut de la 1.250 lei (925 de lei net) în prezent la 1.750 de lei  (1.270 de lei net pe lună) în 2020, în timp ce PNL vrea să ţină medicii în ţară prin dublarea salariilor acestora şi creşterea anuală cu 20% a salariilor profesorilor (până se dublează şi salariile lor). La rândul său, ALDE şi-a pus drept ţintă majorarea salariului mediu pe economie cu 50% până în 2020, ajungând de la 2.000 de lei în prezent la 3.000 de lei. USR, elementul de noutate din cadrul acestui an electoral, are un program de guvernare cu măsuri mai generale, menţionând că, dacă intră în Parlament, va susţine programul pre­mierului actual Dacian Cioloş, dorit atât de PNL cât şi de USL pentru viitoarea guvernare.

„Problema noastră principală este că suntem ezitanţi, nu avem curaj nici să ne asumăm populismul din altă parte. Partidele noastre se feresc să fie pe faţă populiste, dar în acelaşi timp gândesc populist. Toate aceste propuneri din campania electorală sunt înalt populiste şi antinomice: e foarte greu să micşorezi taxele şi în acelaşi timp să faci mari proiecte de infrastructură. (...) Cum îşi propun partidele noastre politice să consacre pe plan european şi internaţional nişte branduri româneşti, nişte produse şi servicii deosebite, nişte sectoare economice competitive?

Toate acestea generează şi creştere economică, şi crearea de locuri de muncă şi venituri bugetare şi de aici pornind, indiscutabil îţi permiţi şi programe de cheltuieli publice inteligent făcute, cu efect de antrenare”, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, multe dintre promisiunile electorale făcute atât de stânga, cât şi de dreapta sunt generatoare de efecte negative de antrenare, pentru că „nu vor rămâne gratuite”.

Pe de altă parte, spune profesorul Miron, situaţia economică bună a României din prezent este înşelătoare, deoarece creşterea economică şi scăderea şomajului sunt nesustenabile, iar reuşita nu se datorează unor măsuri luate de România.

„Evoluţiile pozitive se datorează evoluţiilor pozitive din ultima parte a anului din Europa, iar dacă acestea se inversează sau nu se mai duc în aceeaşi direcţie, nu sunt optimist în legătură cu ce se va întâmpla apoi.“

 
 
 

Ce măsuri economice promit principalele partide politice:

 

Partidul Social Democrat (PSD)

 

►Creşterea salariului minim brut de la 1.250 lei (925 de lei net) în prezent la 1.750 de lei brut (1.270 de lei net) în 2020

►Creşterea punctului de pensie de la 871,1 lei în prezent la 1.400 de lei în 2020

►Eliminarea impozitului pe venit de 16% începând din 2018 pentru salariaţii care au sub 2.000 de lei brut pe lună

►Scăderea impozitului pe venit  de la 16% la 10%  tot din 2018 pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 de lei

►Pensionarii care au mai puţin de 2.000 de lei brut pe lună vor beneficia de reducerea  impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2017, iar cei care depăşesc 2.000 de lei brut pe lună vor avea impozitul redus de la 16% la 10%. Aceste măsuri sunt însoţite şi de scăderi sau eliminări preconizate ale contribuţiilor (CAS, CASS, şomaj, concedii, etc.), urmând ca pensionarii să nu mai plătească contribuţiile la sănătate

►Eliminarea impozitului pe venit pentru cei care desfăşoară activităţi independente şi realizează venituri mai mici sau egale cu 24.000 de lei anual şi scăderea impozitului de la 16% — cât este în prezent — la 10% pentru cei care realizează venituri de peste 24.000 de lei anual

►Eliminarea impozitului pe venitul agricol de la 1 ianuarie 2018, precum şi impozitul pe autoturisme (capacitatea cilindrică mai mică de 1.600 centimetri cubi), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă.

►Scăderea TVA de la 20% la 18% la 1 ianuarie 2018

►Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaţionale

 

Partidul Naţional Liberal (PNL)

 

►Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale (toate contribuţiile sociale - CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc etc - atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%) şi pentru TVA

►Eliminarea impozitării tuturor categoriilor de pensii

►Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora

►Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei prin tichete sociale

►1 miliard de euro alocat pentru ajutoare de stat, care se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani

►Impozitarea în România a profiturilor produse în România

►Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe

►Crearea cu ajutorul băncilor a unui sistem de Împrumuturi pentru Studenţi: credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferenială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale)

►Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare

►Racordarea României la rutele europene de transport rutier prin autostrăzile Unirii, Sibiu – Piteşti, Comarnic – Braşov, Oltenia, Moldova, Constanţa-Mangalia, Centura de Sud şi Nord a Bucureştiului

►Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în Bucureşti. Construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural şi în oraşele mici, prin programul Casa medicului

►Stoparea migraţiei medicilor prin dublarea salariilor acestora de la 1 iulie 2017; creşterea salariilor asistenţilor medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora

►Investiţia în profesor – creşterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora

►Creşterea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, cu calificări reale şi adaptate la cerinţele pieţei muncii

 

Uniunea Salvaţi România (USR)

 

►Reducerea birocraţiei

►Reindustrializarea modernă, formarea clusterelor industriale, susţinerea antreprenoriatului şi folosirea know-how-ului din diaspora

►Dezvoltarea agriculturii micilor fermieri şi reducerea sărăciei

►Încurajarea creativităţii copiilor şi asigurarea unei programe de studiu consistente în domeniul tehnologiei informaţiei, la toate clasele şi pe toate filierele de învăţământ

►Creşterea nivelului de finanţare pentru sănătate

►Dezvoltarea infrastructurii rutiere (inclusiv interconectarea Moldovei)

 

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

 

►Crearea a 500.000 de noi locuri de muncă

►O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB

►Utilizarea Fondului de Investiţii şi Dezvoltare,  cel puţin 10 miliarde de euro, şi a ajutoarelor de stat, de cel puţin 2 miliarde de euro, ca modalitate de stimulare a capitalului românesc

►Creşterea investiţiilor străine de la 3 miliarde de euro în prezent la cel puţin 5 mil. euro

►Salariul mediu va ajunge de la 2.000 de lei net în prezent la 3.000 de lei net în 2020, iar pensia medie va ajunge la 1.500 de lei net.

►Acordarea a 50.000 de euro românilor din diaspora care se întorc în ţară şi îşi deschid afaceri

►Înfiinţarea programului Prima afacere care va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi de contribuţiile sociale datorate de angajator şi de impozitul pe dividende pentru o perioadă de trei ani

►Construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016 – 2020 care vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar

AFACERI DE LA ZERO