Eveniment

Întrebarea nr.1 pentru viitorul premier: cum va asigura creşterea PIB-ului nominal cu 7,5%, la care PSD s-a angajat în alegeri

Întrebarea nr.1 pentru viitorul premier: cum va asigura...

Autor: Iulian Anghel

20.12.2016, 00:07 1222

Al doilea lucru pe care va trebui să-l explice: cum va reduce deficitul bugetar cu 6,9%, de la 2,9% din PIB cât este estimat deficitul în acest an, la 2,7% din PIB în 2017, cât scrie în programul de guvernare al PSD, în condiţiile în care cheltuielile la care s-a angajat partidul câştigător în alegeri sunt de ordinul miliardelor de lei – cheltuieli încă greu de cuantificat în absenţa unor detalii clare asupra structurii lor şi a veniturilor care să le acopere.

Programul de guvernare şi proiectul de buget pe 2017 va trebui să explice mul­te din aceste aspecte, dar econo­mi­ştii sunt sceptici: „Multe calcule vor fi re­e­va­luate“, crede economistul Ionuţ Du­mi­tru. Pentru a asigura o creştere nominală de 7,5% a PIB, aşa cum PSD s-a angajat în campanie, creşterea reală a economiei ar trebui să fie de peste 5%, la o inflaţie estimată de 2% în 2017. Or, nici anul acesta, care reprezintă vârful unui ciclu economic, nu este sigur că această creştere va atinge 5%. Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială văd în 2017 o creşetere economică puter­nică pentru România, dar nu mai sus de 4%: 3,9% Comisia Europeană, 3,8% FMI şi 3,6% Banca Mon­dială.

„Ei (PSD – n. red.) spun: creşte PIB-ul, cresc ve­ni­turile no­mi­nale. Dar nu iau în seamă aproa­pe nimic alt­ce­va. Progra­mul lor nu pare construit pe un model coerent. Să ai un PIB nominal în creşetere cu peste 7% pentru următorii trei ani, într-un context internaţional atât de tulbure, asta este destul pe puţin previzibil. Ultimele prognoze arată că Germania şi Spania vor decelera, iar Franţa şi Italia stag­nează. Brexitul va avea un puternic impact în primul rând asupra bugetului UE (din care se alimentează şi România – n. red.), va afecta industria şi sistemul bancar. Există, aşadar, un mare semn de întrebare atunci când îţi clădeşti un program pe o creştere de 7,5% a PIB-ului nominal pentru următorii ani, în condiţii reale“, comentează econo­mistul Laurian Lungu.

În plus, adaugă el, în programul electoral al PSD au fost intro­duse multe pro­msiuni care, apli­cate, ar solicita sume impresionante.

În cazul pensiilor, de exemplu, punctul de pensie ar urma să crească anul viitor cu 14,8%, de la 871 de lei la 1.000 de lei, pentru a ajunge la 1.400 de lei în 2020, adică o creştere de 60% faţă de 2016. Or, fondul de pensii este astăzi într-o depresie greu de suportat pentru bugetul de stat: un deficit de 20 de miliade de lei, la cheltuieli de 52 de miliarde de lei. Programul PSD care, în bună măsură, va deveni şi program de guvernare după cum a anunţat şeful partidului Liviu Dragnea, nu explică care sunt sursele bugetare care vor alimenta deficitul fondului de pensii. Este drept că nici până acum nu a explicat nimeni, totul fiind acoperit din coşul comun al taxelor şi impozitelor. Pentru buget, majorarea salariului minim brut pe economie de la 1.250 de lei la 1.400 din 2017 şi la 1.750 de lei din 2020 nu ar trebui să aibă efect pe buget pentru că funcţionarii statului sunt mai bine plătiţi decât cei din mediul privat. Dar nu este clar care este socoteala că salariul mediu brut pe economie – cel din care este alimentat şi bugetul de stat – va creşte de la 2.815 lei în 2016 la 3.100 (plus 8,7%) în 2017 şi la 3.950 de lei în 20120 (un plus de 40% faţă de 2016).

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru astăzi noul parlament. Mâine încep consultările cu partidele pe marginea nominalizării premierului. PNL nu va nominaliza pe nimeni, după cum a anunţat – ar fi fost şi un demers inutil, de vreme ce nu poate forma majoritatea parlamentară. PSD susţine că va veni cu o propunere de nerefuzat pentru preşedinte. Numele viitorului prim-ministru va fi cunoscut miercuri.

După nominalizare, premierul desemnat are la dispoziţie zece zile să vină în faţa parlamentului cu un program de guvernare şi cu o echipă guvernamentală pentru a obţine votul de învestitură. Programul, după cum se vede, există: dar este un program electoral, generos de la un capăt la altul, dar neclar, dacă ar trebui să ţină locul unui program de guvernare. Foarte probabil, prima lege a bugetului iniţiată de noul guvern va aduce clarificări şi, după cum crede economistul Ionuţ Dumitru, şi multe retuşuri. Şeful ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a evocat ipoteza depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB – sugerând că ar trebui înaintată Comisiei Europene o solicitare în acest sens. Nu pare însă plauzibil ca PSD să-şi asume acest risc – ţinând seama, cel puţin deocamdată, de solicitarea lui Liviu Dragnea de proro­gare a unor măsuri de reducere fiscală care ar afecta veniturile bugetului.

Legea bugetului pe 2017 care va fi făcută publică anul viitor, cel mai pro­ba­bil, va despărţi apa de ulei şi atunci se va vedea ceva mai clar direcţia pe care o va apuca România în următorii patru ani.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a semnat ieri împreună cu co-preşedinţii ALDE Călin Popescu-Tăriceanu protocolul de constituire a coaliţiei de guvernare PSD-ALDE. Dragnea a anunţat că va exista o întrevedere şi cu UDMR pentru a discuta despre realizarea unui protocol de colaborare şi susţinere parlamentară.

„Într-un timp rezonabil o să ne vedem şi cu colegii de la UDRM să discutăm despre eventualitatea, posibili­tatea şi oportunitatea realizării unui protocol de colaborare şi susţinere parlamentară“, a precizat Dragnea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO