În 2017 CNAS a decontat 4,2 miliarde de lei pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi 2,9 miliarde de lei pentru medicamente pentru boli cronice.
Reforma adevărată în sănătate se poate face doar prin desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (instituţia publică ce administrează sistemul asigurărilor sociale de sănătate) şi privatizarea spitalelor de stat, afirmă Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj, parte a grupului indian Sun Pharma.
„Vreţi reformă adevărată în sănătate? Privatizaţi toate spitalele, oricum ele sunt administrate în regim privat de şefii de secţii, care sunt adevăraţii patroni, şi desfiinţaţi CNAS. Casa este în prezent other people’s money («banii altor oameni - n. red.») de care dispune o oligarhie care a înţeles ce înseamnă 30 de miliarde lei (bugetul CNAS - n. red.)“, a transmis către ZF Dragoş Damian, unul dintre cei mai importanţi executivi din sănătate.
ZF a publicat mai multe articole în care a prezentat anomaliile din sănătate, respectiv epuizarea fondurilor pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice în primele zile ale lunii, pacienţii ajungând să scoată bani din buzunar pentru investigaţiile recomandate de medic.
„Situaţia pe care o descrieţi în ultima vreme este similară cu plafoanele din farmacii de dinainte de 2009, când banii se epuizau după câteva zile şi pacienţii nu mai primeau reţete compensate. Când s-au ridicat plafoanele a apărut criza arieratelor şi acum mai recent criza clawback-ului. În iulie am fost planificat de o policlinică privată pentru octombrie pentru o investigaţie clinică de rutină, asta pentru că doar în octombrie erau fonduri de la CNAS pentru acest tip de analiză. Aşa că am plătit din buzunar 200 de lei şi am rezolvat a doua zi“, a declarat pentru ZF Dragoş Damian. Compania pe care o conduce a raportat afaceri de 671 de milioane de lei în 2017, în creştere cu 18% faţă de anul anterior, cu 867 de angajaţi.
Întrebarea este de ce se termină încă din primele zile ale lunii plafoanele pentru analize medicale şi investigaţii deşi bugetul a crescut.
Şeful Terapia subliniază că „strigător la cer“ este şi ce se întâmplă la medicamente, unele fiind incluse în lista de compensate fără niciun impact financiar.
„Cazul medicamentelor compensate şi gratuite este de asemenea strigător la cer. Nouă din zece medicamente incluse în lista gratuitelor nu aduc valoare adăugată (spune Comisia Europeană, şi în plus includerea se face fără nicio analiză de impact financiar). Strigător la cer este faptul că legislaţia este de aşa natură încât toate medicamentele gratuite sunt decontate integral din bani publici de la CNAS (OMS 720/2008) fără nicio coplată de la asigurări private sau de la pacient, aşa cum se întâmplă în ţările care sunt utilizate drept referinţă pentru România“, a precizat el.
De exemplu, un medicament care costă 10.000 de euro pe lună, dacă este pe lista de gratuite, este decontat integral în România, în vreme ce în alte ţări, dacă ajunge pe lista medicamentelor decontate, el este finanţat din asigurări publice în proportie de maximum 10-70%, subliniază Dragoş Damian.
Anul trecut, CNAS a decontat 4,2 miliarde de lei pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi 2,9 miliarde de lei pentru medicamente pentru boli cronice, arată datele de pe site-ul Casei. Pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice, Casa a decontat 721 milioane de lei, plus 10%, arată datele de anul trecut.
„Ironia face însă că, existând doar suspiciunea de diagnostic, se pot cere un număr nelimitat de analize medicale până să pui diagnosticul pozitiv. Aşa că se poate fura oricât. Medicamentele se dau după de diagnosticul a fost pus, aşa că furtul apare eventual doar dacă se utilizează un medicament mai scump, care a ajuns pe lista de decontare sau în protocolul terapeutic fără să aibă o valoare adăugată bazată pe evidenţe“, mai spune el.
Şeful Terapia mai afirmă că raportul NICE (National Institute for Clinical Excellence) comandat de Ministerul Sănătăţii în 2012 a arătat că foarte multe medicamente foarte scumpe au fost decontate pentru indicaţii off-label, adică pentru boli pentru care nu există indicaţie în prospectul medica-mentului. „A plătit cineva pentru asta?“
Recent, Laszlo Lorenzovici, consultant în management sanitar, afirma că metoda prin care CNAS alocă plafon pe furnizor la analize medicale şi investigaţii paraclinice stimulează corupţia şi că ar trebui să fie scos plafonul pe furnizor.
Deşi responsabilii vorbesc de o lipsă de finanţare în sistemul de sănătate, datele arată că în trei ani, între 2015 şi 2018, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut de la 23 mld. lei la 34 mld. lei, adică o creştere cu 50%.
Cea mai mare creştere la bugetul CNAS vine din contribuţiile asiguraţilor, care sunt estimate să ajungă la 26 de miliarde de lei anul viitor, cu 14 miliarde de lei mai mult decât anul acesta, ca urmare a schimbărilor fiscale.
mirabela.tiron@zf.ro
