„Nu mai sunt fonduri pentru analize, pe lista de aşteptare sunt 1.500 de persoane, doriţi să vă trecem pe listă?“, a fost răspunsul unui operator din call-centerul Synevo, una din cele mai mare reţele de laboratore. Nici cei mai mari doi jucători din piaţă, MedLife şi Regina Maria, nu mai au fonduri pentru analize, „nu sunt fonduri, reveniţi la finalul lunii“. Astfel că cei mai mulţi pacienţi ajung să scoată bani din buzunarul propriu pentru a efectua analizele medicale recomandate de medic. De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă acestea nu garantează nici măcar efectuarea unui set de analize medicale? Mult mai dificil devine pentru un pacient cu bilet de trimitere să găsească un loc dacă are de efectuat o investigaţie paraclinică precum RMN sau CT, perioada de aşteptare fiind chiar şi de câteva luni bune.
„În provincie există fonduri pentru analize medicale doar pentru o zi sau două din lună, în Bucureşti pentru mai multe zile. Pachetul de sănătate este teoretic foarte generos, dar nu este real, pentru că pacienţii nu pot beneficia de el. Sunt «norocoşi» doar pacienţii care se îmbolnăvesc la data potrivită. Sunt multe probleme în sistem, pacientul nu are unde să facă gratuit, cu biletul de trimitere, o ecografie de cord, la RMN sau CT aşteaptă cel puţin 2-3 luni. Nu este normal, este nevoie de soluţii la aceste probleme. Din păcate realitatea este că pacientul trebuie să scoată foarte mulţi bani din buzunarul propriu“, a spus Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
În ultimii cinci ani, decontările de la CNAS pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) s-au dublat, de la 365 de milioane de lei în 2013 au ajuns la 721 de milioane de lei în 2017, iar anul trecut bugetul pentru analize şi investigaţii a crescut la 765 de milioane de lei, arată datele de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În ciuda creşterii anuale a fondurilor, plafoanele pentru analize medicale se epuizează în continuare în primele zile ale lunii, iar pacienţii nu reuşesc să efectueze analizele recomandate de medic.
„Ar trebui ca cineva de la Casă să facă o verificare cu privire la unde ajung fondurile. Istoric, sumele pentru analize medicale au crescut de la un an la altul, dar în continuare se termină fondurile în primele zile. Nu ştiu de ce. Poate există şi o inflaţie de prescripţii, prea multe bilete de trimitere. Pacienţii au acum acces mai bun la laboratoare pentru că a crescut numărul de furnizori, s-au deschis mai multe laboratoare, acoperirea este mai bună. Trebuie urmărite fondurile“, spune Florin Buicu, preşedinte în Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că numărul laboratoarelor medicale private a ajuns la 1.980 de unităţi în 2016, faţă de doar 397 în anul 2000. Companiile continuă să se extindă prin deschiderea de noi centre de recoltare şi laboratoare, străzile fiind împânzite de centre de recoltare, semn că businessul cu analize medicale este unul profitabil.
Synevo România, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa laboratoarelor medicale, care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, a ajuns la afaceri de 214 milioane de lei în 2017, plus 15% faţă de anul anterior.
„Sub 5% din veniturile Synevo sunt asigurate de decontările de la Casă. Adresabilitatea pentru analize în centrele noastre este foarte mare, dar bugetul alocat de Casă este limitat. Lunar avem persoane pe lista de aşteptare, sunt mulţi care nu reuşesc să facă analizele în baza biletului. Două treimi din venituri sunt asigurate de pacienţii care plătesc din buzunarul propriu, restul veniturilor vin din contracte cu clinici, spitale“, spune pentru ZF Laurenţiu Luca, director general al Synevo, cea mai mare reţea de laboratoare medicale (16 laboratoare şi 105 centre de recoltare la nivel naţional).
El spune că trebuie schimbat modul în care se face alocarea banilor de la casele de sănătate. „Fondurile trebuie să urmeze pacientul, nu laboratorul. Acum alocarea se face pe criterii administrative, se evaluează capacitatea laboratorului. Noi avem două laboratoare în Bucureşti, dar handicapul nostru este că cel mai mare laborator al reţelei se află în Ilfov (Chiajna), unde alocările de la Casa Ilfov sunt mai mici decât în Capitală, deşi aici procesăm analize făcute de pacienţi în Bucureşti“. Lunar primim fonduri de 230.000 de lei de la Casă pentru analize medicale. Pacienţii trebuie să îşi facă programare în ultimele zile ale lunii şi vor fi programaţi în primele zile din luna următoare, mai spune el.
Divizia de laboratoare este un segment important şi pentru cei mai mari doi operatori de pe piaţa serviciilor medicale private, contribuie cu 19% în cifra de afaceri a MedLife şi cu 25% în cifra de afaceri a Regina Maria, arată ultimele date.
