Exporturile de energie ale României s-au ridicat în primele şase luni la 3,6 TWh (1 TWh â un milion de MWh), în creştere cu 86% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, arată datele privind schimburile de electricitate compilate de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei (ENTSO-E). România este reprezentată în asociaţie de compania Transelectrica (TEL).
Principalele destinaţii pentru curentul românesc au fost Bulgaria şi Serbia, care au „absorbit“ împreună 84% din cantitatea trimisă peste graniţe. În Bulgaria, energia produsă în România a echilibrat deficitul provocat de o avarie la o centrală electrică pe cărbune, în timp ce exporturile către Serbia au atins un vârf la mijlocul lunii mai, când inundaţiile provocate de ploi abundente au tăiat alimentarea cu energie a unor localităţi şi au determinat închiderea unor termocentrale şi hidrocentrale sârbeşti.
În consecinţă, exportul de energie al României către Serbia a crescut de şase ori în intervalul analizat, de la 0,16 TWh în primele şase luni ale anului 2013, la 1,15 TWh în prima jumătate a anului 2014. Cantitatea de energie „absorbită“ de Serbia este echivalentă cu peste 5% din consumul ţării balcanice într-un an obişnuit.
În total, România a trimis peste graniţe în primele şase luni energie cu valoarea de 118 milioane de euro, de aproape două ori mai mult decât în prima jumătate a anului trecut, când energia a valorat 63 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza preţurilor medii de pe platforma spot a bursei OPCOM, un barometru folosit de jucătorii din piaţă.
În aceeaşi perioadă, importurile de curent electric au scăzut cu 70%, la o cantitate de 0,8 TWh, de la 2,7 TWh în primul semestru din 2013, mai arată datele ENTSO-E, care se referă la schimburile fizice de electricitate, adică câtă energie a trecut efectiv graniţa, astfel că iau în calcul atât schimburile realizate în interes comercial, cât şi pe cele care se fac automat pentru echilibrarea sistemelor energetice.
Gură de oxigen
Exportul de electricitate este important pentru producătorii autohtoni de energie, în condiţiile în care cererea pe plan intern s-a redus constant în ultimii ani, respectiv cu 2,5% în 2012 şi cu 5% în 2013, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În primele cinci luni din acest an, consumul de electricitate din economia naţională a scăzut cu 1,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Legea interzice producătorilor de electricitate să vândă direct către consumatori, astfel că energia lor este dusă peste graniţe de traderi. Interesul acestora este să profite de preţurile mai mari de pe pieţele statelor vecine, în special Ungaria, unde diferenţa poate ajunge şi la 10 euro pe MWh faţă de piaţa românească. Din această afacere, producătorii se aleg cu o piaţă de desfacere pentru „marfa“ lor, în condiţiile în care costurile mari de exploatare ale unor centrale fac ca energia să fie necompetitivă pe plan intern.
„Dacă nu s-ar exporta, anumiţi producători ar putea chiar să se închidă. La preţurile de pe piaţa noastră, producătorii pe cărbune nu mai pot să se dezvolte. Exportul este o gură de oxigen“, spune o sursă din piaţa de energie.
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie care foloseşte cărbunele, a încercat recent să-şi forţeze ieşirea la export printr-o serie de contracte atipice pentru bursa de energie, în care compania îşi asuma plata unor taxe percepute traderilor. Strategia a părut să funcţioneze, iar conducerea Complexului susţine că de la 1 iulie are o destinaţie sigură pentru 200 MW, aproximativ 5% din capacitatea de producţie a termocentralelor. Compania intenţionează acum să-şi înfiinţeze propria firmă de trading, prin care să ajungă direct la pieţele externe cu electricitatea din cărbune, în combinaţie cu alte surse.
În general, traderii ies la export cu energia cea mai ieftină din piaţă, adică cea regenerabilă, şi nu cu cea a unor producători tradiţionali precum termocentralele pe cărbune. Paradoxal însă, acestea din urmă sunt totuşi ajutate de exporturi, pentru că fără acest debuşeu toată energia s-ar „vărsa“ în piaţa internă şi astfel ar pune şi mai mare presiune pe preţ.
