Cheltuielile de capital (investiţiile din bugetul de stat) au ajuns la sfârşitul primelor nouă luni din acest an la cel mai mic nivel din perioada crizei, de circa 8 miliarde de lei, fiind cu aproape 24% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Alegerile pentru Parlamentul european din mai şi cele prezidenţiale din noiembrie au dus la creşterea cheltuielilor cu salariile şi a transferurilor către administraţia locală, în detrimentul proiectelor mari de infrastructură. Accelerarea proiectelor de infrastructură şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor euroepene sunt puţin probabile şi este de aşteptat ca o mare parte a fondurilor europene alocate în perioada 2007-2009 să fie pierdute“, consideră Dan Bucşa, economist la UniCredit Bank Londra.
Cheltuielile făcute de stat cu proiecte de investiţii însumau 8,1 mld. lei în septembrie anul acesta, faţă de 10,6 mld. în septembrie 2013.
Începând cu anul 2009, investiţiile de stat au avut o tendinţă de scădere, excepţie făcând anul 2012.
Volumul redus al investiţiilor are un impact negativ asupra creşterii economice, astfel că analiştii au ajustat prognozele de creştere economică din acest an spre 2%, după ce anterior estimau o creştere de aproximativ 3%. Comisia Europeană (CE) a redus şi ea prognoza de creştere a economiei pentru 2014 de la 2,8% la 2%
Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a declarat recent că diminuarea investiţiilor publice poate fi benefică pe termen lung dacă a avut la bază „mai multă disciplină în cheltuirea banului public, chiar dacă pe terem scurt această scădere influenţează negativ creşterea economică.
Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în primele nouă luni din acest an de 16,5 mld. lei, respectiv de 2,5% din PIB, în scădere faţă de 19,4 mld. lei în aceeaşi perioadă a anului precedent. Ministerul Finanţelor a explicat că în primele nouă luni din 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 mld. lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie de 800 mil. lei. Astfel, fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 9 luni ale anului 2014 ar fi la un nivel apropiat de cel realizat în perioada similară a anului trecut.
România a avut în perioada 2000-2011 printre cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, dar acest lucru nu a fost neapărat reflectat de rezultate. Cert este că România are nevoie de infrastructură, iar o soluţie ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi alocarea unor sume de la buget în această direcţie, care să fie cheltuite eficient.
