Comisia Europeană a îmbunătăţit pentru a doua oară în acest an prognoza de creştere economică pentru România, la 2,5% pentru 2014 şi 2,6% pentru 2015, după ce în februarie anticipa o creştere de 2,3% în 2014 şi 2,5% în 2015, în urcare faţă de prognoza din toamna lui 2013. Reevaluarea cu plus a prognozei de creştere economică de către Comisia Europeană este în linie cu anticipările analiştilor financiari interni.
Comisia Europeană justifică prognozele mai optimiste, anticipând că investiţiile vor creşte împinse de la spate de marile proiecte de infrastructură, consumul intern urmând să devină unul dintre motoarele principale ale avansului economic.
Guvernul Ponta merge deocamdată pe o evaluare rezervată – o creştere de 2,2% pe care se bazează bugetul pe 2014 şi care nu a fost reevaluată oficial. Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă pentru trimestul întâi din 2014 la o creştere economică de 3%, primele date urmând să fie anunţate de Institutul Naţional de Statistică la 15 mai.
Prudenţă se vede şi în execuţia bugetului. Rezultatele din trimestrul întâi au arătat încasări bugetare mai mici cu 5,4% faţă de cât era programat (deşi mai mari cu 3,8% faţă de perioada similară a lui 2013), dar cheltuielile au fost şi ele cu 11% sub program. Această „zgârcenie“ a făcut posibil un deficit bugetar de doar 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în trimestrul întâi 2013. Deficitul bugetar din 2014 va fi majorat de la 2,2% din PIB la 2,4% din PIB, la prima rectificare, ca urmare a majorării cheltuielilor de apărare, nevoie înregistrată ca urmare a crizei din Ucraina.
În urma rezultatelor bune din economie înregistrate în primele trei luni ale anului, analiştii financiari au început să majoreze prognozele de creştere economică pentru tot anul spre 3% şi chiar 3,5%, după ce creşterea din 2013 de 3,5% a fost o surpriză. Analiştii spun însă că este greu de crezut că agricultura, care a adus un punct procentual din creşterea de anul trecut, poate repeta în 2014 această performanţă.
Spre deosebire de anii crizei, o bună parte din creşterea economică din acest an ar urma să vină din cererea internă după ce consumul a început să crească susţinut. În prognoza de primăvară, Comisia Europeană întăreşte ceea ce spunea şi în prognoza de iarnă, anume că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. Comisia mai spune că investiţiile „vor prinde viteză“ în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de „marile proiecte de infrastructură“.
