Eveniment

Investitorii străini au adus în ţară doar 1,8 mld. euro în zece luni. Datoria externă şi-a reluat creşterea în octombrie

Investitorii străini au adus în ţară doar 1,8 mld. euro în zece luni. Datoria externă şi-a reluat creşterea în octombrie

Autor: Ciprian Botea

15.12.2013, 20:38 627

Investiţiile străine directe, care au reprezentat unul dintre principalele motoare de creştere economică în perioada de boom, continuă să se prăbuşească după cinci ani de criză, astfel că au ajuns în prezent la numai o cincime din nivelul record de aproape 10 miliarde de euro atins în 2008, potrivit BNR.

Dacă se păstrează ritmul de scădere consemnat după primele zece luni, investiţiile străine ar urma să ajungă la circa 2 miliarde de euro la sfârşitul anului.

Scăderea investiţiilor străine reprezintă un semnal negativ pentru economie, care nu reuşeşte să depăşească ritmul de creştere de 2%, şi aceasta datorită exporturilor şi agriculturii. Creşterea pe baza exporturilor nu se vede în veniturile populaţiei, astfel că şi consumul continuă să se prăbuşească.

Investiţiile străine au reuşit totuşi să acopere în totalitate deficitul contului curent din primele zece luni, de 955 milioane de euro. Deficitul contului curent s-a redus de şase ori faţă de primele zece luni din 2012, determinantă pentru această mişcare fiind reducerea balanţei comerciale cu 3,5 miliarde de euro.

Exporturile au totalizat 41 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie, în timp ce importurile s-au ridicat la 44 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 3,5 miliarde de lei în primele zece luni, în timp ce importurile s-au redus cu echivalentul a 100 mil. euro, acesta fiind un alt semnal al consumului în scădere al populaţiei.

Ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată şi de surplusul înregistrat de balanţa serviciilor (1,4 miliarde de euro) şi de transferurile curente (peste 290 milioane de euro). Defalcat, contribuţia cea mai mare continuă să o aibă transporturile, cu un excedent de 1,8 miliarde de euro.

Contul curent, care a avut un excedent pe parcursul primei jumătăţi a acestui an, ar urma să înregistreze un deficit de circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul anului, urmând ca anul viitor să urce la 2%, potrivit estimărilor din acest moment. Spre comparaţie, deficitul de cont curent ajunsese la aproximativ 14% din PIB în 2008. Deficitele de cont curent ridicate din ultimii 10 ani au fost determinate în cea mai mare măsură de deficitul comercial.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că deficitul de cont curent trebuie păstrat la un nivel redus şi că acest echilibru nu trebuie stricat doar pentru a accelera creşterea economică. El a afirmat că este nevoie de o dublare a creşterii economice, de 2% în prezent, dar că aceasta trebuie să fie realizată în condiţiile menţinerii la 2% a deficitului de cont curent, a deficitului bugetar şi a ratei inflaţiei.

Economia a înregistrat o creştere de 4,1% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare din Uniunea Europeană.

Per ansamblul primelor nouă luni creşterea economică a fost de 2,7%, iar analiştii au început să-şi revizuiască prognozele pentru întreg anul spre 2 - 2,5%.

Contul curent a intrat pe deficit în a doua jumătate a anului după ce repatrierile în străinătate de profituri şi dividende au însumat aproape 860 milioane euro în septembrie şi au influenţat negativ contul curent al balanţei de plăţi. Transferurile curente au însumat în primele zece luni un excedent de peste 3 miliarde de euro, în creştere de la 2,75 miliarde de euro în 2012.

Din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele zece luni din 2013, participaţiile la capital consolidate cu pierdere netă au însumat 1,3 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup s-au situat sub 500 milioane de euro. Practic, puţine companii străine mai aduc bani în ţară pentru investiţii propriu-zise, cei mai mulţi bani fiind aduşi la capital – pentru a acoperi pierderi sau pentru a menţine filialele locale în parametrii de solvabilitate ceruţi de reglementatori, cum se întâmplă în cazul băncilor sau asigurătorilor.

Băncile şi asigurătorii au adus miliarde de euro în criză la capitalul filialelor locale pentru a menţine parametrii de performanţă în limitele legale după pierderile uriaşe înregistrate de cele două sectoare. Asigurătorii au avut pierderi agregate de 1,7 miliarde de lei timp de şapte ani consecutiv, în timp ce sistemul bancar a avut doar anul trecut o pierdere record de 2,1 miliarde de lei.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a României s-a ridicat la 79,6 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, fiind cu un procent peste nivelul de la finalul anului trecut. Datoria pe termen scurt s-a redus cu 7% faţă de luna decembrie 2012. La nivel agregat, datoria externă este cu 700 milioane de euro sub nivelul de la sfârşitul anului trecut.

Totuşi, faţă de luna anteriorară datoria externă este în creştere cu o jumătate de miliard de euro, pe fondul creşterii componentei datoriei publice directe. Datoria publică a crescut în octombrie după ce Ministerul Finanţelor a redeschis pe pieţele externe o emisiune de obligaţiuni în euro şi a atras finanţări de o jumătate de miliard de euro.

Totuşi, este posibil ca datoria externă să se fi redus semnificativ în luna noiembrie în condiţiile în care s-a rambursat o tranşă de circa un miliard de euro din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Plăţile din noiembrie s-au văzut deja în nivelul rezervelor valutare administrate de BNR, care au scăzut la sfârşitul lunii noiembrie la 32,4 miliarde de euro.

La nivel agregat, serviciul datoriei externe a însumat 45 miliarde de euro anul acesta, cea mai mare parte fiind înregistrată în contul datoriei externe pe termen scurt. Serviciul datoriei a crescut în primele zece luni determinat inclusiv de procesul de dezintermediere din sectorul bancar.

Datoria externă a băncilor – care include în principal liniile de finanţare acordate de acţionarii străini filialelor locale – a scăzut cu echivalentul a 3 miliarde de euro anul acesta şi a ajuns la 17,8 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie, potrivit ultimelor date publicate de BNR.

Doar în trimestrul al treilea au fost retrase din ţară linii de finanţare de 750 mil. euro. Stocul de datorie pe termen lung, care se stabilizase la 15 mld. euro în 2011 şi 2012, a scăzut anul acesta cu echivalentul a 2 mld. euro, ceea ce indică o opţiune din ce în ce mai clară a băncilor-mamă de a retrage la scadenţă liniile de finanţare acordate în trecut băncilor locale. Datoria pe termen lung însuma 13,4 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie.

Faţă de vârful de aproape 25 miliarde de euro atins de datoria externă a băncilor în decembrie 2008, scăderea este de aproape 30%. Băncile străine se confruntă cu reglementări mai stricte privind lichiditatea şi capitalul pe pieţele de origine şi de aceea preferă să-şi retragă liniile de finanţare, mai ales că oricum băncile locale se plâng de lipsa cererii de credite.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.12.2013

AFACERI DE LA ZERO