Eveniment

Ioana Mihăilă, noul ministru al sănătăţii, are trei direcţii de acţiune în noul mandat: atragerea fondurilor europene, investiţii în ambulatoriu şi concursuri pentru funcţiile de conducere

Ioana Mihăilă, noul ministru al sănătăţii, are trei direcţii de acţiune în noul mandat: atragerea fondurilor europene, investiţii în ambulatoriu şi concursuri pentru funcţiile de conducere

Ioana Mihăilă, noul ministru al sănătăţii: Infrastructura medicală s-a dovedit de multe ori insuficientă şi neadaptată nevoilor actuale, iar aceste deficienţe s-au tradus în tragedii.

Autor: Georgiana Mihalache

23.04.2021, 00:07 496

♦ Ioana Mihăilă a preluat marţi mandatul de ministru al sănătăţii, lucru care a pus punct crizei politice care a durat o săptămână

♦ Al patrulea ministru al sănătăţii din ultimul an a vorbit şi despre „reformă“, cel mai des rostit cuvânt la preluarea portofoliului Sănătăţii

♦ De profesie medic, Mihăilă a adus în discuţie şi lipsa resurselor umane din sistemul sanitar.

Medicul Ioana Mihăilă (41 de ani) a susţinut în discursul de pre­luare a man­datului de ministru al sănă­tăţii că problemele din domeniul medical sunt aceleaşi de 30 de ani, iar pandemia le-a accentuat. Printre pro­bleme, noul ministru a identificat lipsa infras­tructurii şi managementul defectuos, care au dus la tragedii precum cele din ultimul an în urma incendiilor de la Spitalele Balş şi Piatra-Neamţ.

Noul ministru al sănătăţii a vorbit şi despre nevoia unei reforme, cuvântul de ordine din ultimii ani pentru fiecare ministru care a preluat conducerea Sănătăţii din România. Totuşi, noua şefă a Sănătăţii nu a precizat concret ce înseamnă reforma şi care sunt persoanele vizate de schimbările din sistem.

„Mă vor ajuta experienţa de medic, de manager şi lunile petrecute în serviciul public ca secretar de stat responsabil cu investiţii din fonduri externe şi cu componenta de reformă în sănătate din planul naţional de redresare şi rezilienţă. Suntem încă înplină criză sanitară. Presiunea este enormă. Deşi numărul de cazuri noi este în scădere, încă sunt mulţi oameni în spitale. Trebuie să luăm decizii bazate pe date“, a spus Ioana Mihăilă.

Ea a precizat că accelerarea cam­pa­niei de vaccinare trebuie să fie prio­rit­ară, iar principalul pas este ca se­rurile de imunizare să ajungă la oa­me­nii care încă nu au reuşit să se vac­ci­ne­ze sau nu au fost convinşi până acum.

„Problemele sistemului de sănătate, aceleaşi de 30 de ani, au fost accentuate în contextul presiunii pandemiei. Infrastructura medicală s-a dovedit de multe ori insuficientă şi neadaptată nevoilor actuale, iar aceste deficienţe s-au tradus în tragedii, precum cea de la Balş sau Piatra-Neamţ. Lipsa de personal medical şi distribuţia neuniformă a medicilor şi asistenţilor la nivelul ţării au lăsat multe zone, în special din mediul rural, fără acoperire cu servicii medicale de bază“, a spus Ioana Mihăilă.

Ziarul Financiar a scris despre polarizarea infrastructurii medicale care se vede şi în numărul spitalelor care funcţionează la nivelul fiecărui judeţ, în contextul în care o treime din totalul unităţilor spitaliceşti cu paturi sunt concentrate în cinci judeţe, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Ioana Mihăilă a trasat trei direcţii de acţiune în mandatul său, prima fiind atragerea de fonduri europene pentru investiţii. Al doilea obiectiv al noului ministru este creşterea accesului la servicii medicale de bază.

„În acest scop am prevăzut investiţii de 330 mil. euro în asistenţa prespitalicească - cabinete ale medicilor de familie, ambulatorii, centre medicale integrate“, a spus Mihăilă.

Iar al treilea punct de pe agenda ministrului este organizarea de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul caselor judeţene de asigurări şi în alte funcţii de management din sistemul sanitar.

„Avem în plan o reorganizare şi eficientizare, atât la nivelul Minis­te­rului Sănătăţii, cât şi la nivelul direc­ţiilor de sănătate publică. Am început evaluarea directorilor din direcţiile de sănătate publică, lucru pe care îl vom continua, acesta este primul pas pe care îl vom face“, a mai spus Ioana Mihăilă.

Problema principală în acest moment în spitale este numărul mic de paturi în secţiile de terapie intensivă.

În prezent, presiunea pe secţiile de ATI a mai scăzut, însă nivelul este unul critic, cu 1.400 de oameni internaţi şi circa 200 de locuri disponibile în plus faţă de numărul de pacienţi internaţi.

Legat de cazurile de la Matei Balş şi Piatra Neamţ, când spitalele s-au transformat în adevărate capcane pentru pacienţi în urma unor incendii izbucnite în unităţile spitaliceşti, Ioana Mihăilă spune că lucrează la îmbunătăţirea siguranţei în spitale.

„Am alocat 50 mil. euro pentru asigurarea infrastructurii de gaze medicale şi cea electrică şi dotarea cu detectoare de fum în secţiile ATI. Din a doua jumătate a lunii martie a început depunerea de proiecte. Am început o colaborare cu Universitatea Tehnică prin care vor evalua infrastructura din spitale“, a mai explicat Mihăilă.

 

Recomandări din piaţă - oportunităţile de dezvoltare să fie pe primul plan

„Recomandarea mea este să aloce din PNRR 30-50 mil. euro pentru finanţarea unei fabrici de vaccinuri, adică să pună banii ca să atragă un investitor. Este 1% din PNRR-ul naţional şi sigur Bruxelles va aproba. Este o oportunitate care nu va mai apărea niciodată. Dacă România va face un call de oferte spunând că are 30 mil. euro pentru fabrică se va forma o coadă de companii interesate“, a spus Dragoş Damian, CEO al fabricii de medicamente Terapia Cluj. 

AFACERI DE LA ZERO