Eveniment

Iohannis cere Bruxellesului fonduri substanţiale pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare şi pentru subvenţiile agricole

Iohannis cere Bruxellesului fonduri substanţiale pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare şi pentru subvenţiile agricole

Preşedintele Iohannis şi preşedintele Consiliului European Charles Michel s-au întâlnit la Bruxelles

Autor: Iulian Anghel

10.02.2020, 00:03 586

Recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de media Uniunii Europene este o preocupare majoră pentru România, iar prin prisma acestei realităţi, trebuie să beneficiem de alocări naţionale substanţiale pentru politicile de dezvoltare şi pentru subvenţiile directe în agricultură, i-a spus preşedintele Klaus Iohannis lui Charles Michel, preşedintele Consiliului European, în timul unei intrevederi la Bruxelles.

Plecarea Marii Britanii din UE lasă un gol financiar substanţial în bugetul Uniunii – este vorba despre cel puţin 13 miliarde de euro, anual. Pentru ca alocările pentru programele de coeziune în exerciţiul financiar 2021-2027, să nu scadă comparativ cu actuala perioadă de programare 2014 - 2020, este nevoie ca statele să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uninunii, dar statele contributor net nici nu vor să audă. În plus, realitatea lumii schimbă perspectiva. Împărţirea lumii în uriaşi poli de putere - SUA, China, Rusia -, fiecare urmărindu-şi doar interesele proprii, şi posibilul final al globalizării obligă Uniunea să se concentreze pe politicile care să o facă competitivă în această lume nouă. Prin urmare, noile tehnologii vor fi finanţate mai mult, lupta împotriva terorismului va primi mai mulţi bani. Interesul pentru convergenţa ţărilor sărace cu UE scade, iar ele se tem.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel caută acum să stabilească poziţia individuală a statelor faţă de bugetul multianual 2021 – 2027. La finalul săptămânii trecute, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului, iar şeful statului român a explicat că România are pur şi simpul nevoie de bani ca să recupereze din decalajul care o desparte de ţările bogate. România este acum la 65% din media UE a PIB/capita raportat la paritatea standard a puterii de cumpărare.

În exerciţiul financiar 2014 -2020, fondurile alocate României ating 44,6 miliarde de euro, din care 24 de miliarde pentru politica de coeziune şi 20 de miliarde pentru politica agricolă şi de dezvoltare rurală. România ar vrea să-şi menţină finanţarea pentru 2021-2027 măcar la acelaşi nivel. Iniţial, montajul a fost ca România să primească un plus de 8% pentru fondurile de coeziune, dar când a făcut un calcul mai în amănunt, a văzut că, de fapt i se taie din fondurile agricole. Şi celelalte ţări din ECE vor mai mulţi bani, dar pentru asta, contribuţia de 1% din PNB a statelor la bugetul comun trebuie să crească. Austria a anunţat că se va opune prin veto dacă acest lucru va fi decis fără acordul ei şi sunt şi alte ţări, precum Olanda, care cer chiar reducerea contribuţiilor la bugetul Uniunii. 

 
AFACERI DE LA ZERO