România se află mult sub media europeană a populaţiei care face cumpărături online, spune, joi, Klaus Iohannis. Şeful statului pledează pentru educaţia economică şi financiară, despre care spune că necesită o abordare serioasă, integrată şi cu rezultate concrete.
„Programul lansat azi constituie o invitaţie, atât la reflecţie, cât şi la acţiune conjugată pentru creşterea gradului de pregătire într-un domeniu deosebit de important. Educaţia economică şi financiară necesită o abordare serioasă, integrată şi cu rezultate concrete. Deciziile financiare sunt cele mai prezente decizii în viaţa de zi cu zi a oamenilor cu privire la cât şi cum să cheltuie, cât şi cum să economisească şi să investească. Aceeaşi logică se aplică şi finanţelor ţării”, a declarat Klaus Iohannis la „Forumul Educaţiei Financiare”.
El apreciază că educaţia, financiară sau nu, este „despre dezvoltarea de competenţe, dar şi despre valorificarea lecţiilor cu care ne-am confruntat”.
„La un deceniu şi jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară. De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creştere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă. Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanţare, a înregistrat şi el o dezvoltare semnificativă. În aceşti 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieţei bursiere este acum de 3 ori mai mare. Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană”, adaugă şeful statului.
Iohannis precizează că, în prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depăşit 6 miliarde de euro.
„Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populaţiei care face cumpărături online. Educaţia, financiară sau nu, este şi despre lecţii viitoare, despre cum ne raportăm la evoluţiile pe termen mediu şi lung. Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viaţa de zi cu zi a utilizatorilor. Lumea cripto-activelor, ca reţea globală, se diversifică extrem de rapid, prin accelerarea progresului tehnologic, în pas cu preferinţele investitorilor. Educarea şi informarea utilizatorilor, alături de reglementarea corectă, sunt cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sustenabilă a acestor pieţe. În întreaga lume, băncile centrale îşi afirmă interesul pentru moneda digitală, căutând variante concrete, şi nu doar de ordin tehnic, pentru asigurarea încrederii de care trebuie să se bucure mijloacele de plată. În acest context, este lăudabil că România se poziţionează astăzi în rândul statelor europene fruntaşe prin introducerea educaţiei financiare ca disciplină obligatorie în şcoli. Însă, la fel ca şi în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane şi a materialelor educaţionale este cea care va face diferenţa. De altfel, regândirea abordărilor educaţionale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor şi studenţilor la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcţiile proiectului România Educată. Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educaţiei financiare. Cred însă că este loc de mai mult şi de mai bine în privinţa iniţiativelor şi a proiectelor concrete şi pragmatice”, mai spune Klaus Iohannis.
Şeful statului afirmă că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare.
„Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei. Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei preţurilor la energie, intensificarea drastică a inflaţiei în ultimele luni, pentru a menţiona doar câteva evoluţii, necesită politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România. Pe termen mediu şi lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii indică o direcţie fermă, care trebuie concretizată şi menţinută. Calitatea politicilor economice, a legilor şi a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educaţie economică sănătoasă, care să genereze decizii şi măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilităţii monetare şi a echilibrelor macroeconomice. În acest sens, pentru că ne aflăm sub cupola celei mai competitive şcoli de economie din România, trebuie să reamintim cât de important este rolul economiştilor în fundamentarea deciziilor economice corecte”, menţionează preşedintele României.
Klaus Iohannis spune că România are nevoie de competenţe financiare şi antreprenoriale competitive, de şcoli de afaceri puternice şi de ştiinţă economică veritabilă.
