• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Eveniment

Irigaţiile agricole prin puţuri, o investiţie de 100.000 €/an care salvează jumătate de recoltă

Irigaţiile agricole prin puţuri, o investiţie de 100.000 €/an care salvează jumătate de recoltă

Pagubele provocate de secetă sunt evaluate la 2 mld. euro

Autor: Gabriel Razi

3 aug 2012 6039

Fermierii care nu au acces facil la surse de apă sau la in­fra­structura de irigaţii au puţine soluţii în lupta cu seceta, prin­tre acestea numărându-se şi investiţia în puţuri. Con­struc­ţia pu­ţurilor pentru irigaţii poate scoate până la 20.000 de euro din conturile unui fermier cu 300-500 de hectare. Funcţio­na­rea acestor sisteme este însă direct dependentă de costul ener­giei electrice, ca şi în cazul sistemelor de irigaţii tradiţionale, astfel că nivelul costurilor poate ajunge la 100.000 de euro/an.

"Am construit în regie proprie un sistem de irigaţii prin puţuri. Avem nouă puţuri şi un lac de acumulare unde strân­gem apa şi pompe care funcţionează cu motorină pentru că în zona unde avem terenurile nu putem trage energie electrică. A trebuit să facem săpături până la 60 de metri pentru a ajun­ge la pânza freatică", spune Dan M., un fermier care ex­ploa­tează 500 de hectare de teren în comuna Plopşoru, la câţiva zeci de kilometri la sud de Bucureşti.

Pe lângă investiţia evaluată la câteva mii de euro, fermie­rul trebuie să susţină costul energiei electrice produse de ge­ne­ratoarele pe care le are în câmp. Costurile în zilele de vară, atunci când sistemul de irigaţii funcţionează la capa­cita­te maximă, se ridică la aproximativ 1.000 de euro/zi.

Un calcul simplu arată că plusul de producţie obţinut în ca­zul unei investiţii într-un sistem de irigaţii acoperă costurile de operare chiar şi în cazul udărilor cu ajutorul sistemelor ce trag apă din puţuri. Spre exemplu, un fermier care irigă va ob­ţi­ne în general o recoltă de grâu de aproximativ 6 tone/hectar, în timp ce fără irigaţii producţia este la jumătate într-un an secetos.

La 500 de hectare de teren un fermier care irigă va stârnge 3.000 de tone de grâu, cantitate ce valorează în acest moment pe piaţă circa 630.000 de euro. Fără irigaţii în ham­barele ace­lu­iaşi fer­mier s-ar strânge 1.500 de tone de grâu, cu o va­loa­re de aproximativ 300.000 de euro. Datele arată că la chel­tuieli de irigaţii eva­lua­te la 90.000 de euro pen­tru trei luni de func­ţio­nare continuă a pom­pelor pe mo­torină, pro­du­cătorul agricol câştigă un plus de produc­ţie de cir­ca 300.000 de euro, având în vedere preţurile actuale din piaţă.

Firmele de foraj duc lipsă de comenzi din agricultură

Cu toate acestea, agricultorii români nu s-au înghesuit în ultimii ani să plaseze comenzi pentru construcţia de puţuri de mică sau mare adâncime pentru irigaţii. Cererea a început însă să dea primele semne de creştere în acest an, spun repre­zen­tanţii firmelor care fac foraje şi construiesc puţuri.

"Este prima dată când am simţit cerere în creştere pentru pu­ţuri pentru agricultură. Anul trecut am avut două lucrări, iar anul acesta am făcut deja şase lucrări", spune Foron Orăş­tea­nu, din comuna Craidorolt din judeţul Satu Mare, care esti­mea­ză încasările din puţurile pentru agricultură la câteva mii de euro. Fermier la rândul său, Orăşteanu spune că a pus şi el pe pi­cioare un sistem de irigaţii prin puţuri, dar lipsa fondurilor l-a îm­piedicat să irige întreaga suprafaţă de 160 de hectare pe care o exploatează. "Lipsa materialelor m-a ţinut pe loc. Am suferit pu­ternic din cauza secetei, la orz am făcut 1 tonă la hectar, iar la po­rumb o să fie tragedie. Am intrat într-un lot recent să iau niş­te porumb pentru fierb şi de abia am avut ce să aleg", spune el.

În apropierea Bucureştiului cererea pentru puţuri vine în special din partea proprietarilor de case din zonele limitrofe ale Capitalei sau a celor din judeţul Ilfov, spune Adrian Mătărău, director general al firmei de construcţii Ana Nova Foraje, cu afaceri de 60.000 de euro anul trecut.

"Nu prea au fost cereri pentru puţuri pentru agricultură. Cererea vine din partea clienţilor ce deţin locuinţe în apro­pie­rea Bucureştiului. Estimez că au fost 10-15 comezi pentru aşa ceva în ultimul an", explică Mătărău.

Doar 1,5% din terenul arabil românesc este irigat

Lipsa unui sistem dezvoltat de irigaţii reprezintă cea mai importantă vulnerabilitate a agriculturii locale având în vedere că numai 100.000 de hectare, adică 1,5% din total, sunt irigate prin intermediul infrastructurii deţinută de stat. Cei mai prote­jaţi de efectele secetei sunt producătorii agricoli din Brăila, unde 20% din suprafaţa agricolă a judeţului este iri­ga­tă sau cei din Ialomiţa, cu 9% din total irigat. La polul opus al clasa­men­tului sunt judeţe cu producţii agricole mari precum Te­leorman sau Vrancea, unde sunt udate numai câteva sute de hectare.

Cu nicio protecţie reală în faţa secetei, primele estimări ale ZF arată că producătorii agricoli români vor avea încasări mai reduse cu 1,5-2 mld. euro în acest an. Producţia de grâu, singura cifră de producţie exactă anunţată de Ministerul Agriculturii, arată un minus de 30%, la 4,7 milioane de tone.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396