Eveniment

Isărescu anunţă că urmează un nou ciclu de reducere a dobânzii datorită evoluţiei mai bune a inflaţiei

Isărescu anunţă că urmează un nou ciclu de reducere...

Autor: Claudia Medrega

02.05.2013, 20:45 1660

Mugur Isărescu, guverna­torul BNR, a anunţat că la urmă­toarea şedinţă de politică mo­ne­tară, din 1 iu­lie, se va discuta redu­ce­rea do­bân­zii-cheie, având în vedere evoluţia mai bună a inflaţiei faţă de estimări. El a spus chiar că BNR intră într-un nou ciclu de re­du­ce­re a dobânzilor. Singurul lucru care ar pu­tea stopa această tendinţă ar fi doar veşti proas­te din economie, în special din agricultură.

În şedinţa de joi BNR a menţinut do­bânda-cheie la 5,25%, precum şi ratele re­zer­velor minime obli­ga­torii la 15% la lei şi 20% la valută, urmând să continue să gestioneze adecvat lichi­di­tatea din sistemul bancar, conform aşteptări­lor analiştilor. Pe de altă parte BNR a decis ieri îngustarea coridorului simetric format de ratele dobân­zilor facilităţilor per­ma­nente în jurul ratei dobânzii de politică mo­netară, de la +/-4 punc­te procentuale, la +/- 3 puncte procen­tua­le, în vederea tem­pe­rării volatilită­ţii dobân­zilor pe piaţa mo­netară şi bancară,

„Decizia BNR de a îngusta coridorul si­metric format de ratele dobânzilor la fa­cilităţile permanente în jurul dobânzii de po­liti­că monetară este o măsură foarte im­portantă pentru  creşterea semnalului trans­mis de dobânda-cheie şi de transparentizare a conduitei politicii monetare. Coridorul de +/-3pp este încă mare comparativ cu inter­va­le­le din ţările vecine (+/-1pp în Ungaria şi +/-1,5 în Polonia), însă este un pas înainte. Această măsură ar trebui evaluată pe un ori­zont mediu şi lung, cu implicaţii asupra creş­terii credibilităţii şi eventual a predicti­bi­li­tă­ţii politicii monetare“, afirmă Cătălina Mol­nar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

O implicaţie pe termen scurt a deciziei BNR ar fi creşterea uşoară a dobânzilor in­ter­bancare pe termene scurte către dobân­da de politică monetară (5,25%), ceea ce ar în­tări rolul de semnal al celei din urmă, spu­ne Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

În ultimele săptămâni dobânzile inter­banc­are pe termene de sub trei luni au scă­zut mult sub dobânda de politică monetară, iar de­cizia de ieri ar contrabalansa mişcările recente. O implicaţie pe termen mediu şi lung este pregătirea terenului pentru mai multe re­duceri ale dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază fiecare, astfel pre­venindu-se scăderea dobânzii la facilitatea de depozit la zero.

Mişcarea are sens dacă ne gândim că într-un interval de cinci ani am putea vedea o dobândă de politică monetară cu 1,5-2 punc­te procentuale sub nivelul actual, po­trivit lui Sinca. Analiştii şi-au schimbat scenariile pri­vind dobânda de politică monetară şi nu mai exclud o ajustare în acest an. BCR vede acum prima reducere a do­bân­zii-cheie cu 25 de puncte de baza la ulti­ma şedinţă a BNR din acest an, de pe 5 no­iembrie, şi anticipează că ar putea urma încă două reduceri cu 25 de puncte de bază fiecare în T1 2014, ceea ce ar plasa dobânda la 4,5% în martie 2014. Relaxarea politicii mo­netare ar putea continua apoi printr-o re­ducere a rezervelor minime obligatorii pen­tru lei, în viziunea BCR.

Şi RBS Bank vede posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% către finalul anului 2013 şi continuarea procesului de ajustare a dobânzii-cheie la începutul anului 2014 dacă rata inflaţiei va reveni în intervalul ţintit mai repede decât se anticipează acum, iar aşeptările vor indica menţinerea ratei inflaţei în intervalul-ţintă.

Dobânda de politică monetară, care in­flu­enţează indirect costul creditelor acor­da­te de bănci în economie, a fost îngheţată la 5,25% pe an în luna mai a anului trecut.

Inflaţia anuală s-a apropiat în ianuarie de 6%, depăşind aşteptările pieţei, însă în fe­brua­rie şi martie 2013 creşterea preţurilor s-a temperat, rata anuală a inflaţiei coborând la 5,25% la sfârşitul primului trimestru din 2013.

Pe piaţa valutară leul s-a apreciat vizibil în ultima parte a lunii aprilie, susţinut de vân­zările de valută ale jucătorilor străini, iar rata de referinţă a coborât spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cu cel de la începutul anului 2012.

Isărescu a spus că această scădere a cursului este remarcabilă având în vedere criza din Cipru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO