Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunţat că la următoarea şedinţă de politică monetară, din 1 iulie, se va discuta reducerea dobânzii-cheie, având în vedere evoluţia mai bună a inflaţiei faţă de estimări. El a spus chiar că BNR intră într-un nou ciclu de reducere a dobânzilor. Singurul lucru care ar putea stopa această tendinţă ar fi doar veşti proaste din economie, în special din agricultură.
În şedinţa de joi BNR a menţinut dobânda-cheie la 5,25%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la 15% la lei şi 20% la valută, urmând să continue să gestioneze adecvat lichiditatea din sistemul bancar, conform aşteptărilor analiştilor. Pe de altă parte BNR a decis ieri îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, de la +/-4 puncte procentuale, la +/- 3 puncte procentuale, în vederea temperării volatilităţii dobânzilor pe piaţa monetară şi bancară,
„Decizia BNR de a îngusta coridorul simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară este o măsură foarte importantă pentru creşterea semnalului transmis de dobânda-cheie şi de transparentizare a conduitei politicii monetare. Coridorul de +/-3pp este încă mare comparativ cu intervalele din ţările vecine (+/-1pp în Ungaria şi +/-1,5 în Polonia), însă este un pas înainte. Această măsură ar trebui evaluată pe un orizont mediu şi lung, cu implicaţii asupra creşterii credibilităţii şi eventual a predictibilităţii politicii monetare“, afirmă Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
O implicaţie pe termen scurt a deciziei BNR ar fi creşterea uşoară a dobânzilor interbancare pe termene scurte către dobânda de politică monetară (5,25%), ceea ce ar întări rolul de semnal al celei din urmă, spune Eugen Sinca, analist-şef al BCR.
În ultimele săptămâni dobânzile interbancare pe termene de sub trei luni au scăzut mult sub dobânda de politică monetară, iar decizia de ieri ar contrabalansa mişcările recente. O implicaţie pe termen mediu şi lung este pregătirea terenului pentru mai multe reduceri ale dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază fiecare, astfel prevenindu-se scăderea dobânzii la facilitatea de depozit la zero.
Mişcarea are sens dacă ne gândim că într-un interval de cinci ani am putea vedea o dobândă de politică monetară cu 1,5-2 puncte procentuale sub nivelul actual, potrivit lui Sinca. Analiştii şi-au schimbat scenariile privind dobânda de politică monetară şi nu mai exclud o ajustare în acest an. BCR vede acum prima reducere a dobânzii-cheie cu 25 de puncte de baza la ultima şedinţă a BNR din acest an, de pe 5 noiembrie, şi anticipează că ar putea urma încă două reduceri cu 25 de puncte de bază fiecare în T1 2014, ceea ce ar plasa dobânda la 4,5% în martie 2014. Relaxarea politicii monetare ar putea continua apoi printr-o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei, în viziunea BCR.
Şi RBS Bank vede posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% către finalul anului 2013 şi continuarea procesului de ajustare a dobânzii-cheie la începutul anului 2014 dacă rata inflaţiei va reveni în intervalul ţintit mai repede decât se anticipează acum, iar aşeptările vor indica menţinerea ratei inflaţei în intervalul-ţintă.
Dobânda de politică monetară, care influenţează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie, a fost îngheţată la 5,25% pe an în luna mai a anului trecut.
Inflaţia anuală s-a apropiat în ianuarie de 6%, depăşind aşteptările pieţei, însă în februarie şi martie 2013 creşterea preţurilor s-a temperat, rata anuală a inflaţiei coborând la 5,25% la sfârşitul primului trimestru din 2013.
Pe piaţa valutară leul s-a apreciat vizibil în ultima parte a lunii aprilie, susţinut de vânzările de valută ale jucătorilor străini, iar rata de referinţă a coborât spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cu cel de la începutul anului 2012.
Isărescu a spus că această scădere a cursului este remarcabilă având în vedere criza din Cipru.
