Eveniment

Isărescu comentează tăierea dobânzii: „Nu cred că surpriza e chiar aşa mare şi nu cred că este neplăcută“

Isărescu comentează tăierea dobânzii: „Nu cred că...

Autor: Claudia Medrega

07.05.2015, 00:06 676
Scăderea anticipată a inflaţiei „în jur de 0%“ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile în Europa au încurajat BNR să opteze pentru accelerarea relaxării monetare - prin tăierea surprinzătoare a dobânzii-cheie şi reducerea RMO la lei - suprapusă peste relaxarea fiscală.

Decizia BNR de a tăia din nou dobânda-cheie, de la 2% la 1,75%, va stimula băncile să continue procesul de reducere a costului creditelor în lei şi va descuraja intrările capitalurilor speculative, care ar avea impact asupra aprecierii leului, cu consecinţe nefavorabile asupra competitivităţii exporturilor şi accelerării deflaţiei, susţin analiştii.

Banca centrală pare să fi devenit mai sensibilă la şocul modificărilor fiscale interne (reducerea TVA la alimente) având în vedere şi noul context european, cu dobânzi zero sau negative. „Nu suntem singura bancă centrală care în ultimele luni a surprins pieţele. Dar sincer vorbind nu cred că surpriza este chiar aşa mare şi nu cred că este neplăcută. A apărut un element nou: în Europa există rate spre zero sau negative. Suntem prudenţi ca orice bancă centrală“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

România are una dintre cele mai mari dobânzi-cheie din Uniunea Europeană.

Consiliul de Administraţie al BNR a ieri să reducă dobânda-cheie de la 2% la 1,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%. De asemenea, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - la plus/minus 1,5 puncte procentuale. Majoritatea analiştilor anticipau menţinerea dobânzii de politică monetară la 2%, precum şi posibilitatea reducerii RMO pentru pasivele în lei.

Isărescu a explicat că peste tot în lume, în Europa dar şi în ţările vecine, dobânzile nominale sunt sensibil mai scăzute decât în România şi, în multe cazuri, dobânzi reale negative. „Din acest motiv am ţinut să menţionăm că, şi cu această scădere de dobândă, având în vedere că trei - patru trimestre vom avea o rată a inflaţiei în jur de zero, rata reală a dobânzilor în România se menţine nu doar pozitivă, dar aş spune în parametrii pe care i-am avut până acum. Noi avem în modelul nostru o rată reală în jur de 1,5 - 2%. Nu o ţintim, dar o presupunem ca fiind rezonabilă.“

Impactul deciziilor asupra cursului de schimb au fost luate în calcul, însă dobânda care contează pentru mişcările de capital este cea de la facilitatea de depozit, care a rămas nemodificată, la 0,25%, a explicat Isărescu.

BNR consideră că perspectiva unei rate a inflaţiei apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca aceste decizii de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite.

Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătăţită a avut impact asupra clienţilor băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă primesc în jur de 2%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an. Dacă creditele în lei au crescut, cele în valută au scăzut, ceea ce a avut ca rezultat menţinerea creditării în teritoriu negativ.

Scăderea dobânzii de politică monetară este surprinzătoare mai ales în condiţiile în care guvernatorul părea să sugereze recent că dobânzile sunt acolo unde ar trebui să fie. Mişcarea este surpinzătoare şi pentru că, în condiţiile relaxării politicii fiscale, BNR a ales şi ea o dublă relaxare monetară atât prin scăderea rezervelor minime obligatorii - o decizie aşteptată - cât şi prin scăderea dobânzii-cheie, pune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

„În condiţiile în care scăderea TVA la alimente urma să ducă la un efect deflaţionist de durată limitată şi predictibilă, care nu cred că justifica o tăierea a dobânzii BNR, nu pot decât să suspectez faptul că BNR nu îşi doreşte o întărire a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor şi accelera deflaţia“. România se poate confrunta cu o astfel de situaţie pe piaţa valutară în contextul scăderii dobânzilor de referinţă din Ungaria şi Polonia, precum şi al declinului dobânzilor din zona euro, evoluţii care ar face leul atractiv pentru investitorii speculativi. În ceea ce priveşte impactul asupra dobânzilor interbancare şi comerciale, acestea vor rămâne în continuare sub presiune în direcţia scăderii, presiune produsă în primul rând de eliberarea a peste 3 mld. lei din rezervele ţinute de bănci la BNR şi mai puţin de scăderea dobânzii-cheie, explică Radu Crăciun.

Deşi în trecut BNR a fost mai puţin sensibilă la şocul modificărilor de fiscalitate (dat fiind impactul temporar al acestora asupra preţurilor) se pare că în prezent banca centrală a profitat de fereastra de oportunitate determinată de inflaţia redusă pe plan intern şi relaxarea monetară din zona euro pentru a consolida convergenţa costurilor de finanţare (lei vs.euro) într-un context de menţinere a stabilităţii macro-financiare. Totodată, reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii la lei poate fi explicată de semnalele recente de atenuare a lichidităţii din piaţa monetară, apreciază Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO