Nivelul redus la care au ajuns dobânzile bonificate de bancheri pentru sumele păstrate de români la bănci a devenit preocupant pentru banca centrală, „remunerarea adecvată a depozitelor“ fiind inclusă în continuare printre factorii esenţiali pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.
Depozitele noi în lei ale persoanelor fizice erau bonificate la sfârşitul lunii februarie cu o dobândă medie de doar 2,4% pe an, ceea ce reprezintă un minim istoric, nivelul fiind în scădere cu aproximativ un punct procentual faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor BNR. În 2009 bonificaţia medie oferită la depozitele noi de retail era de patru ori mai mare, iar în 2008, în plină criză, aceasta ajungea la 15% pe an.
Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie banii au început să se ieftinească pe piaţa monetară. Însă bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
BNR consideră că „implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe“, potrivit comunicatului de după şedinţa de politică monetară de ieri.
Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri, pentru a treia oară în acest an, reducerea dobânzii-cheie până la un nou minim istoric de 2%, precum şi menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la 10% pentru lei şi 14% pentru valută. Totodată, BNR a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi -, la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale. Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce de la 1 aprilie de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%.
Relaxarea politicii monetare nu a ajuns la final şi ar putea continua cu reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii şi îngustarea coridorului simetric, după cum a sugerat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.
„Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a dobânzii, dar nu pot nici să infirm. În definiţia noastră, politica monetară, în România, nu se reduce doar la rata dobânzii de politică monetară, include şi rezervele minime obligatorii şi coridorul. Putem să ne imaginăm modificări ale coridorului, fără a modifica dobânda de politică monetară.“
Deciziile următoare ale CA al BNR privind politica monetară, vor depinde de evoluţia inflaţiei, dar şi de alte date, "incerte" încă, inclusiv viitoarele decizii de politică fiscală, potrivit lui Isărescu. El consideră că sustenabilitatea măsurilor fiscale este "vitală", dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.
Anul trecut BNR a tăiat anul trecut dobânda-cheie de cinci ori, de la 3,75% la 2,75%.
Referindu-se la ratele rezervelor minime obligatorii, Isărescu a amintit că BNR are un program pe termen lung de aliniere la nivelul european, care este în jur de 2%, astfel că mai există „mulţi paşi“ în această direcţie.
Scăderea dobânzilor la credite în ultimul an a venit doar pe fondul ajustării în concordanţă cu evoluţia indicelui Robor, bancherii fiind reticenţi să-şi reducă prea mult marjele de câştig. Dobânda Robor la 3 luni, utilizată ca referinţă în multe din contractele de credite de retail, se află în prezent la 1,47% pe an. Nivelul era de peste 3% pe an în toamna anului trecut.
Dobânzile la creditele noi de retail au ajuns în februarie la 8% pe an, în scădere cu aproape un punct procentual faţă de aceaşi perioadă din 2014. Pe segmentul corporate, creditele noi afişau un cost mediu de 5,19% pe an, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din februarie 2014, iar dobânzile oferite la depozitele noi au atins 1%, declin anual de 1,5 puncte procentuale.
Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul menţinerii surplusului de lichiditate în piaţa monetară şi al propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Pe de altă parte, creditul în valută şi-a accentuat uşor contracţia în termeni anuali, după cum a remarcat BNR.
Banca centrală susţine că se consolidează creşterea economică, dar atrage atenţia, totodată, că există incertitudini care provin atât din mediul extern, cât şi din mediul intern.
„Cvasitotalitatea indicatorilor cu frecvenţă lunară din primele luni ale anului 2015 – în special cei privind comerţul cu amănuntul şi încrederea consumatorilor – sugerează consolidarea tendinţei de creştere economică în perioada următoare”, a spus ieri Isărescu.
Începutul de an a venit cu veşti preponderent bune de la principalii indicatori macroeconomici, iar majoritatea analiştilor au îmbunătăţit estimările privind creşterea PIB în 2015 spre 3%, optimismul fiind reflectat şi de indicatorii de încredere. Prima lună a adus veşti bune pentru construcţii, exporturi şi comerţ şi ceva mai puţin bune pentru industrie, după ce anul trecut creşterea economică a fost de 2,9%, peste aşteptări.
Unele bănci au avut acces limitat la obţinerea lichidităţii
Guvernatorul BNR a menţionat că lichiditatea din piaţă este suficientă, dar repartizată neuniform în sistemul bancar, iar unele bănci nu au acces la lichiditea din piaţă şi preferă să se împrumute de la BNR la licitaţiile săptămânale.
„Când am făcut luni turul de piaţă, am constatat că erau bănci care, având acces limitat la obţinerea lichidităţii în piaţă, ne-au anunţat că ar prefera să se împrumute de la Banca Naţională la licitaţiile săptămânale pentru că nu aveau acces în piaţă. Există în continuare lichiditate suficientă în piaţă, dar nu este uniform repartizată, este repartizată la câteva bănci“.
Isărescu consideră că unele lucruri ar mai trebui „rodate“ între băncile din sistem, însă a arătat că rolul băncii centrale este câteodată şi de intermediar. El a amintit că în condiţii de tensiune, de neîncredere, mai ales lichiditatea se poate diminua, poate să apară o segmentare a pieţei.
Banca centrală şi-a sporit atenţia la situaţiile din Grecia şi Austria pentru că reprezintă ţările care au contribuit cu cea mai mare pondere în capitalul investiţional în sistemul bancar românesc, a mai spus Isărescu. „Avem bănci româneşti, dar cu capital străin, dependenţa de ce se întâmplă în cele două ţări nu e directă, dar prin intermediul investitorilor, influenţa indirectă poate să fie importantă. La acest lucru se adaugă impactul psihologic, cum reacţionează pieţele. Aşadar, nu numai că urmărim cu mare atenţie cele două sisteme bancare din cele două ţări, dar suntem pregătiţi de intervenţie pentru orice fel de scenariu“.
Cum şi-a justificat BNR decizia de a reduce dobânda de politică monetară la 2% pe an
+ Menţinerea ratei anuale a inflaţiei sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, concomitent cu apariţia unor semnale privind oprirea declinului semnificativ din perioada precedentă. În perspectivă, datele certe existente până în prezent anticipează înscrierea ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie uşor ascendentă, situată însă în continuare sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare.
+ Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul menţinerii surplusului de lichiditate în piaţa monetară şi al propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.
+ Pe de altă parte, creditul în valută şi-a accentuat uşor contracţia în termeni anuali, ponderea deţinută de aceasta în creditul total al sectorului privat coborând la nivelul de 56,1% în luna februarie, de la 56,4% în luna anterioară. Dinamica anuală reală a creditului total acordat sectorului privat s-a menţinut însă în teritoriul negativ, influenţând prelungirea dezintermedierii financiare.
OPINIA ANALIŞTILOR
Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania
În scenariul macroeconomic central, ne aşteptăm ca marja de manevră a BNR privind rata de dobândă de referinţă să fie redusă după scăderile din ultimele luni, aspect susţinut şi de perspectiva relansării investiţiilor, dar şi a relaxării fiscal-bugetare, cu impact pentru stabilitatea preţurilor şi pentru stabilitatea financiară pe termen scurt şi mediu. Pe de altă parte, considerăm că există suficient spaţiu de manevră în ceea ce priveşte nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii, mai ales din perspectiva pregătirii procesului de aderare la euro.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen
Cred că relaxarea politicii monetare va continua. Reluarea creditării va avea loc gradual, din păcate mai lent. Impactul asupra dobânzilor va fi mai vizibil după ce dobânda-cheie scade sub actualul nivel. RMO poate scădea până la finalul anului cu patru până la şase puncte procentuale. Oricum, după părerea mea, abordarea prudentă şi coordonarea cu politica fiscal-bugetară pot conduce la rezultatul dorit.
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR
În următoarele luni probabil că BNR va face o pauză în politica de scădere a dobânzii-cheie, la următoarele şedinţe relaxarea monetară fiind mai degrabă indusă de scăderea rezervelor minime obligatorii care se află încă la niveluri foarte ridicate în România comparativ cu alte ţări. Este posibil ca în acest an să vedem două scăderi de rezerve minime obligatorii. Scăderea acestora ar avea un impact pozitiv, fiind de natură să scadă diferenţa între dobânda la depozite şi costul creditului.
