• Leu / EUR4.7808
  • Leu / GBP5.5850
  • Leu / USD4.3144
Eveniment

Isărescu: Dealerii au jucat poker în octombrie 2008 şi au pierdut. Pascariu, UniCredit: BNR să spună vinovaţii

Isărescu: Dealerii au jucat poker în octombrie 2008 şi au pierdut. Pascariu, UniCredit: BNR să spună vinovaţii

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Autor: Mihaela Claudia Medrega

20 apr 2011 1063

La mai bine de doi de la evenimentele care au zdruncinat pieţelevalutară şi monetară de la Bucureşti în octombrie 2008, economiştiiinvitaţi ieri la Banca Naţională pentru prima dezbatere la rece aoperaţiunilor din acele zile nu au reuşit să ajungă la o concluziecomună, dacă leul a fost ţinta unui "atac speculativ" sau nu.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parlamentare, leulera sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc dela 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro. BNR a vândut agresivvalută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însăa lăsat piaţa fără lei. În aceste condiţii a apărut un vârf aldobânzilor pe piaţa monetară, unde dealerii ajunseseră să cotezerate de peste 50% pe an pentru a atrage lichidităţi, iar BNR a fostnevoită să introducă plafoane administrative pentru indicatorulRobor, întrucât creşterea acestuia se reflecta în costul suportatde clienţii cu credite în lei.

Seminarul de ieri, organizat pentru prezentarea lucrării"Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţiabăncii centrale", realizată de Lucian Croitoru, consilier alguvernatorului, i-a adus în aceeaşi sală pe oficialii BNR, începândcu guvernatorul Mugur Isărescu, dar şi pe trezorierii acuzaţiatunci că au reacţionat la nervi şi chiar că au comis "faulturi"."Băncile comerciale au cumpărat agresiv valută, iar unii au jucatcam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca în oricemeserie cu risc, se joacă un pic şi poker. Dacă joci tare, poţi săpierzi", a spus ieri Isărescu. În toamna lui 2008, guvernatorullansa acuzaţii dure la adresa trezorerierilor a trei bănci locale,care ar fi încercat să acrediteze ideea unei crize delichidităţi.

După acele evenimente Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCreditŢiriac, a plecat din bancă, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia devicepreşedinte al Bancpost, responsabil printre altele cutrezoreria. El a preluat postul de director al diviziei corporate.Cel de-al treilea trezorier al cărui nume a fost vehiculat în acelscandal, Florin Cîţu de la ING, şi-a păstrat postul, însă arenunţat la apariţiile publice.

Cei doi ani care s-au scurs de la atacul speculativ dinoctombrie 2008 nu au şters orgoliile.

Dan Pascariu, preşedintele CA al UniCredit Ţiriac Bank,consideră că banca centrală ar fi trebuit să spună dacă băncileromâneşti au fost vinovate de situaţia din octombrie 2008, pentrucă în urma acuzaţiilor de atunci au fost bănci comerciale care aufost afectate.

"Au fost atunci nişte declaraţii foarte grave (din partea BNR -n.r.) la adresa unor bănci comerciale. Au fost afectate băncidespre care s-au făcut acuzaţii şi de unde s-au retras ulteriorresurse, dar au fost afectate şi destinele unor oameni. Ne aducemaminte de trezorieri care au fost obligaţi să părăsească băncile.Mă aşteptam ca BNR să lămurească dacă au fost bănci româneştivinovate de un atac speculativ."

Croitoru a replicat că lucrarea sa nu a avut ca scop săidentifice vinovaţii, urmărind mai degrabă să explice naturaoperaţiunilor din octombrie, dacă a existat un atac speculativ,raţiunile intervenţiei băncii centrale şi urmările acesteia.Lucrarea arată că BNR a cheltuit în octombrie 2008 circa un miliardde euro pentru a tempera creşterea cursului. Doar trei luni maitârziu, în ianuarie 2009, euro atingea însă vârfuri istorice, la4,3 lei.

Prezent la dezbateri, Claudiu Cercel, director general adjunct,coordonator al activităţilor pieţe financiare al BRD - SocGen, aspus că în toamna anului 2008 nu a fost un atac speculativconcertat, ci o situaţie de piaţă, pe care actorii au încercat să ominimizeze, iar factorul politic a avut un rol important îndeclanşarea evenimentelor într-un context internaţional dejatensionat.

"Nu cred că a fost un atac concertat, cu lider de atac în sensulexistenţei unui general şi a unui stat major. A fost o situaţie depiaţă. Contextul internaţional era tensionat. Situaţia tensionatăputea să prefigureze o devalorizare. Factorul politic a avut un rolimportant în declanşarea eveni­mentelor. Tipul de evenimentdeclanşator este decizia de votare a ordonanţei de majorare asalariilor profesorilor cu 50%. Decizia Parla­mentului a fost totaldecuplată de fundamentele economice. Actorii au încercat săminimizeze o situaţie de piaţă", a spus Cercel. Şi analistulfinanciar Aurelian Dochia a arătat că în toamna lui 2008 a avut locdoar o reaşezare a nivelului de echilibru al cursului în urmamodificării unor factori fundamentali.

Întrebat despre posibilitatea unui atac speculativ direcţionatîmpotriva leului în prezent, în sensul invers, al aprecierii,Croitoru a spus că nu neagă posibilitatea existenţei unei strategiide apreciere a leului, urmată de depreciere, pentru marcarea unorcâştiguri. Însă a susţinut că nu are nicio bază să spună căevoluţia situaţiei de pe piaţa valutară confirmă aceastăipoteză.

"Atacul speculativ presupune vânzarea masivă a unui activ. Putemextinde definiţia atacului speculativ astfel încât să spunem căpoate să existe o strategie şi să apreciezi leul în scopul unorprofituri, ca după aceea să-l depreciezi în scopul unor profituri.Dar cineva trebuie să se joace cu tine ca şoarecele cu pisica: maiîntâi să te aprecieze şi apoi să te deprecieze, ca să marchezenişte câştiguri. Eu nu spun că dacă nu ar fi o coordonare foartebună nu s-ar putea face şi având în vedere că o bancă centrală eîntotdeauna foarte mică în raport cu o piaţă. Dar nu am nicio bazăsă spun că este aşa."

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • În 2008 am încercat să evităm panica şi cred că am reuşit.Panica este iraţională. Ne-au trecut cartuşe fierbinţi pe laureche. Să nu uităm cât de periculoasă poate să fie o crizăfinanciară;

  • Cred că nu noi am vândut agresiv, ci cel puţin o parte dintrebăncile comerciale au cumpărat agresiv valută. Probabil băncile auavut motive să cumpere agresiv. Există o explicaţie obiectivă:trebuia să plătească clienţii care fugeau cu valuta din ţarăsperiaţi de criză;

  • Băncile comerciale au cumpărat agresiv valută, iar unii au jucatcam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca în oricemeserie cu risc, se joacă un pic şi poker. Dacă joci tare, poţi săpierzi;

  • Banca centrală nu a mai atras depozite, lei, din piaţainterbancară din luna septembrie a anului 2008, când băncile auplasat 4 mld. lei;

  • Semnalul pe care l-am dat a fost că protejăm leul, este produsulnostru naţional. Până la adoptarea euro produsul nostru este deapărat. Nu cred că se poate vorbi de un act de barbarism al bănciicentrale;

  • Am simţit pe pielea noastră că inundaţia de valută este mai greude administrat decât seceta. Instrumentele devin foarte perverse.Cum procedezi când ai intrări mari de capital? Poţi să reducidobânda la 1% când ai inflaţie de 6%? Se poate, dar noi n-am avutcurajul s-o facem. Oricum ieşeam total din ceea ce se numeşteţintirea inflaţiei;

  • România se învăţase cu deficite de cont curent de 12-14% dinPIB. Să trăieşti cu 12-14% mai mult decât produci este enorm; erambine văzuţi în ochii noştri şi eram gata să renunţăm şi laBERD;

  • Acum există un exces de lichiditate în lume. Se vede cel maibine pe pieţele din Turcia şi Brazilia, dar şi Rusia are cevafluxuri. Să vedem cum or să se descurce. Fluxurile de capital or săschimbe în totalitate paradigmele economice existente;

  • Pentru "a nu permite" aprecierea monedei naţionale, bancacentrală ar trebui din nou să cumpere valută, ceea ce ar reluaciclul de lichiditate excesivă şi ar pune o presiune suplimentarăpe dobânzile oricum aflate la un nivel foarte jos;

  • Trebuie să fim foarte atenţi la ce se întâmplă în zona noastră,pentru că nu arată bine. Problema fiscală se reaprinde din nou înţările vecine. Este un avertisment să nu reaprindem şi noi din nouproblema fiscală.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatoruluiBNR

  • Atacul speculativ presupune vânzarea masivă a unui activ. Înoctombrie 2008 a fost vorba de un atac speculativ, plecând de lamai multe criterii de evaluare, cum ar fi rata de depreciere pe uninterval de câteva zile, valoarea vânzărilor din partea BNR şinivelul ratelor dobânzilor;

  • Nu pot să spun dacă o bancă a fost sau nu vinovată. În mod certspeculatorii au fost nerezidenţi. Nu cred că avea forţă cineva dininterior să facă asta. Atacul speculativ nu a fost din interior.Dar între interior şi exterior există transmisia, iar asta s-afăcut prin băncile din România, nu se poate altfel;

  • Tehnicile folosite în lucrare urmăresc mai degrabă să explicenatura operaţiunior din octombrie, dacă a existat un atacspeculativ, raţiunile intervenţiei băncii centrale şi urmărileacesteia;

  • Intervenţia BNR a fost un succes şi a evitat propagarea paniciipe piaţa internă; odată ce scapi lucrurile de sub control, panicapoate să ducă la multe lucruri rele;

  • Managementul lichidităţii este o funcţie importantă, poate ceamai importantă. Nu se derobează nimeni de ea;

  • O parte dintre capitalurile străine şi-au reluat apetitul pentruRomânia, exercitând presiuni de apreciere a leului. Rămâne de văzutdacă apetitul este pentru o mâncare frugală sau pentru lunch;

  • Creşterea economică în România depinde de capitalurile străine.Dar există şi consecinţe concretizate într-o apreciere prea mare amonedei naţionale. Apare un exces de lichiditate şi trebuie să faciun management activ;

  • BNR încearcă să îndeplinească funcţia de lichiditate cât maibine, nu se declară confortabilă cu un anumit nivel alcursului;

  • Putem extinde definiţia atacului speculativ astfel încât săspunem că poate să existe o strategie şi să apreciezi leul înscopul unor profituri ca după aceea să-l depreciezi în scopul unorprofituri. Dar cineva trebuie să se joace cu tine ca şoarecele cupisica: mai întâi să te aprecieze şi apoi să te deprecieze, ca sămarcheze nişte câştiguri. Eu nu spun că dacă nu ar fi o coordonarefoarte bună, nu s-ar putea face şi având în vedere că o bancăcentrală e întotdeauna foarte mică în raport cu o piaţă. Dar nu amnicio bază să spun că este aşa.

Principalele valute BNR - miercuri, 18:51
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7808
Diferență: 0,5426
Ieri: 4.7776
Azi: 4.3144
Diferență: 0,9949
Ieri: 4.3172
Azi: 5.5850
Diferență: 1,0348
Ieri: 5.5732
Azi: 4.3531
Diferență: 1,2302
Ieri: 4.3546