• Leu / EUR4.7284
  • Leu / GBP5.1609
  • Leu / USD4.2575
Eveniment

Isărescu: Firmele nu se plâng degeaba de fiscalitate, este enormă

21 iul 2010 26

Soluţia majorării impozitelor şi contribuţiilor pentru creştereaveniturilor bugetare, în condiţiile în care firmele şi populaţiasunt deja foarte împovărate, nu este viabilă şi nu va permitecorectarea deficitului statului, a avertizat ieri guvernatorul BNRMugur Isărescu.

Într-un discurs mai dur decât obişnuise publicul, Isărescu acriticat deschis clasa politică că a întârziat prea mult cu tăiereacheltuielilor statului după începutul căderii economice din toamnalui 2008 şi în continuare preferă să încerce să facă ajustări princreşterea veniturilor, adică prin impozite mai mari.

"Nimeni nu doreşte să taie cheltuieli (publice, n. red.), iarsituaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvăproblema - cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmeleşi nu sunt pe lângă subiect. Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea,birocraţia e enormă", a spus Isărescu la seminarul "România 2010:Constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale",organizat de BNR în colaborare cu revista "Săptămâna Financiară" şiziarul "Financiarul".

El a subliniat discrepanţa dintre povara fiscală foarte mare încazul firmelor - pentru 100 de lei venit, impozitele şicontribuţiile totale se ridică la 80 de lei - şi nivelul foartescăzut al veniturilor colectate la buget, de puţin peste 30% dinProdusul Intern Brut.

"Căutăm soluţii probabil unde nu trebuie să le găsim.Impozitarea muncii în continuare, mărirea contribuţiilor sociale,cred că ar mări deficitul. Nu ar avea efectul să aducă mai multevenituri la buget, ci să le micşoreze", spune Isărescu. Guvernul aîncercat să impună o reducere a salariilor în domeniul public cu25% pentru anul acesta şi a pensiilor cu 15%, pentru a reducecheltuielile. Curtea Constituţională a respins însă măsura dereducere a pensiilor, justificând că acestea reprezintă un dreptcâştigat de contribuabil.

Ca măsură alternativă, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24%de la 1 iulie, iar mai recent au apărut discuţii despre revenireala un sistem de impozitare progresivă a veniturilor. Cu toatemăsurile de ajustare, deficitul bugetar proiectat pentru anulacesta ajunge la 6,8% din PIB, aproape de vârful istoric de anultrecut, de 7,4%.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, a admis ierideschis că împrumutul de 20 de miliarde de euro, contractat înprimăvara trecută de la Uniunea Europeană şi Fondul MonetarInternaţional a avut tocmai scopul de a permite statului să evitecolapsul, în condiţiile în care Executivul nu a reuşit să ajustezecheltuielile suficient de repede la noile condiţii economice, aşacum a făcut mediul privat.

Deşi BNR îşi păstrează formal estimarea că economia se vacontracta cu numai 0,5% anul acesta, niciunul din oficialii dinStrada Doamnei nu mai are curajul să vorbească despre reluareacreşterii economice, ci insistă pe reducerea cheltuielilorstatului, care înseamnă însă presiune în continuare pe consum.

"Personal mi se pare totuşi evident că pentru o ţară ca Româniastabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşteriieconomice, oricât timp", a spus Valentin Lazea, economistul-şef alBNR, răspunzând la o întrebare privind câţi ani de recesiune arputea să aibă în faţă România, dacă statul nu poate veni cu soluţiipentru susţinerea creşterii economice.

Avem probleme cu banii

Ministerul Finanţelor ar putea ajunge în situaţia să nu maigăsească bani pe piaţă dacă nu îşi administrează bine resursele,avertizează guvernatorul. BNR nu este dispusă să susţină statulpentru a se împrumuta oricât de mult, a subliniat ieri Isărescu,arătând că banii "buni" nici nu pică din cer şi nici nu vin dintiparniţă, ci trebuie obţinuţi prin muncă. "Problema finanţăriideficitului bugetar nu este de nediscutat, cu atât mai mult cu câtîn societatea românească apare cam aşa: noi facem legi bune şicineva asigură banii. Cum vine asta? Cei care fac legi bune şi aparla televizor să vină să facă şi rost de bani."

Este pentru prima dată când Isărescu vorbeşte deschis despreproblema finanţării deficitului bugetar. În primăvara anuluitrecut, când leul era sub o presiune puternică de depreciere, iardobânzile erau foarte mari, BNR a facilitat finanţarea deficituluibugetar, refinanţând anumite bănci prin operaţiuni bilaterale,astfel încât acestea să poată cumpăra titluri de stat la dobânzirezonabile. Acum guvernatorul semnalează însă că asemeneaaranjamente nu mai sunt agreate.

"Am auzit de atâtea ori în ultimele şase luni această frazănefericită: «Sunt bani». Să ne spună unde sunt, poate este ocomoară undeva şi noi nu ştim."

Pe de altă parte, guvernatorul a găzduit la începutul săptămâniio întâlnire cu şefii marilor bănci locale şi oficialii MinisteruluiFinanţelor, în cadrul căreia a fost discutată o emisiune deobligaţiuni în euro la Bucureşti, prin care Trezoreria vrea săatragă 400 de milioane de euro.

Banii de la FMI au salvat statul, în locul tăieriicheltuielilor

Sectorul privat s-a ajustat imediat după începerea crizei, însăstatul nu a reuşit să îşi diminueze cheltuielile, ceea ce a făcutnecesară apelarea la împrumutul de la FMI şi Uniunea Europeană, adeclarat Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorul BNR."Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză,dar statul nu a putut şi a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? Afost nevoie de FMI ca să salveze statul român, să spunem adevărul.Altfel, am fi intrat în faliment. Dar l-a ajutat cu condiţia să sefacă reforme majore, cu preţul de a face ajustările acolo unde enecesar. S-a cumpărat stabilitatea mediului economic." Iniţialîmprumutul de la FMI a fost prezentat ca o "centură de siguranţă",însă foarte rapid Guvernul a cerut ca, în mod excepţional, o partedin banii de la FMI să meargă direct la Trezorerie pentru a permiteplata cheltuielilor curente, în loc să meargă în rezerva BNR, aşacum se procedează în mod uzual. Croitoru consideră că statul a fostprea mare faţă de nevoile economiei inclusiv în perioada 2005-2008,însă în acea perioadă intrările mari de capitaluri private aumascat această realitate. Sectorul privat a fost cel care a creatdeficitul extern şi îndatorarea mare externă în anii de boom, darstatul nu a putut să se ajuteze suficient de rapid după începutulcrizei. Croitoru a precizat că economia României nu poate creştefără capital extern, susţinând că amânarea reformelor a condus demulte ori la recesiune sau încetinirea creşterii economice. "Dinnefericire, România nu e înstare să producă suficiente economii în interior pentru a asigura ocreştere în jurul potenţialului. România are nevoie de capitaluriexterne. Fără aceste capitaluri, România ar creşte la ratesemnificativ sub potenţial."

Stabilitatea financiară, mai importantă decât creştereaeconomică

Reluarea creşterii economice cade în subsidiar faţă deasigurarea unei stabilităţi financiare care presupune ajustareadeficitului statului, pârghiile mari fiind în mâinile politiciifiscale, afirmă Valentin Lazea (foto), economistul-şef al BNR."Personal mi se pare totuşi că e evident că pentru o ţară caRomânia stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşteriieconomice, oricât timp." În opinia economistului-şef al BNR rolulbăncii centrale în reluarea creşterii economice nu poate fisemnificativ, politica fiscală fiind locul unde există pârghiileimportante acum şi în viitorul apropiat. "Într-o asemenea situaţie,pârghiile cele mari sunt în mâinile politicii fiscale, inclusivnivelul dobânzii, tot de fiscal depinde, pentru că cu cât se facemai repede revenirea la o stare fiscală de normalitate, cu atâtdobânzile pot să vină în jos." Lazea a explicat că sistemul desolidaritate socială nu funcţionează în România, iar introducereaunei cote progresive de impozitare este "exclusă din start",într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să îi sprijinepe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale. "Nu o să faco recomandare pentru introducerea unei cote progresive, pentru căîn acest mediu este exclusă din start." Soluţia dezechilibruluibugetar ar fi, în aceste condiţii, ca fiecare să îşi asumeresponsabilitatea pentru viitorul său şi nu recurgerea la populism,apelarea la împrumuturi externe sau recursul la solidaritateainternă. Potrivit lui Lazea, problema deficitului structural alsistemului de asigurări sociale poate fi rezolvată doar prinmodificarea comportamentului fiecărui cetăţean, care trebuie să îşiasume responsabilitatea pentru viitorul său, respectiv săcontribuie şi la sisteme private de pensii sau sănătate.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7284
Diferență: 0,0212
Ieri: 4.7274
Azi: 4.2575
Diferență: -0,1899
Ieri: 4.2656
Azi: 5.1609
Diferență: -0,4264
Ieri: 5.1830
Azi: 4.3494
Diferență: -0,0276
Ieri: 4.3506