"Fără să fac anticipări... nu este asta politica BNR... nu spunem dinainte mişcările. Pot spune că vom căuta să utilizăm eficient, chibzuit, toate instrumentele de care dispunem care să se îmbine cel mai bine şi cu politica fiscală", a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Guvernatorul a ţinut să reamintească faptul că în a doua parte a anului 2012, BNR nu a mai folosit dobânda-cheie, ca instrument principal, ci a insistat pe controlul lichidităţii din piaţă, existând posibilitatea continuării acestei strategii şi în 2013. Limitarea licitaţiilor săptămânale repo derulate de BNR este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb, după cum declara Isărescu.
Acum BNR pare să nu se mai teamă atât de mult de deprecierea leului şi aduce în discuţie îmbunătăţirea percepţiei investitorilor care "s-a reflectat favorabil în atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb şi a dobânzilor interbancare". Cursul a scăzut de la 4,6 la 4,4 lei/euro, iar dobânzile s-au stabilizat între 5% şi 6% la lei. În ceea ce priveşte inflaţia, banca centrală apreciază că tendinţa ascendentă a ratei anuale s-a întrerupt şi perspectivele rămân favorabile revenirii inflaţiei în interiorul intervalului ţintit până la sfârşitul acestui an. Însă BNR consideră că se menţin riscuri şi incertitudini legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate şi ale unor preţuri volatile. Banca centrală ţinteşte pentru acest an încadrarea inflaţiei în intervalul 1,5-3,5% şi a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2013 de la 3% la 3,5%. Guvernatorul BNR crede că politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare, dar atenţionează că este nevoie de o cheltuire prudentă a banului public, de disciplină financiară. "Politica fiscală cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului bugetar, ci mai degrabă unei consolidări. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată - care înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public, nu este nevoie de ce am denumit în ultimii ani prin cuvântul austeritate. Nu va fi nevoie de continuarea austerităţii dacă disciplina financiară va fi suficient de puternică. Fac o deosebire clară între austeritate şi disciplină financiară."
Scandalul de la statistică şi revizuirea PIB din 2011
Guvernatorul BNR consideră că Institutul Naţional de Statistică trebuie să explice diferenţa mare dintre deflatorul PIB utilizat atunci când a anunţat datele provizorii privind PIB pe 2011 şi cel de la datele semidefinitive, dar apreciază că diferenţe şi revizuiri apar şi în cazul ţărilor avansate. "Despre INS nu avem o poziţie oficială. La nivel personal, şi mie mi-a sărit în ochi cifra deflatorului, de la 8 la 4, deci înjumătăţirea lui. Revizuiri apar şi în ţări foarte dezvoltate, şi după câţiva ani", s-a mărginit să afirme Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare pe această temă. Isărescu nu a detaliat cauza mirării referitoare la deflator, vorbind numai de diferenţa foarte mare dintre cifre, fără a explica care dintre valori a apărut mai surprinzătoare. Prin scurta declaraţie, Isărescu a sugerat că dincolo de diferenţele de metodologie utilizate între varianta provizorie şi datele semidefinitive, INS ar trebui să răspundă la problema diferenţei foarte mari apărute în cazul deflatorului PIB. La un deflator 8, valoarea nominală a PIB publicată de INS în luna decembrie ar reflecta că România a rămas în recesiune în 2011, an în care BNR a ţinut dobânda de politică monetară la 6,25% până în luna noiembrie, când a operat o reducere de 0,25 puncte procentuale. Cifra definitivă pentru PIB-ul din 2010 este de 523 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere economică de 2,2% în 2011 la un deflator 4. Mediafax
Ce a decis BNR şi cum se traduce într-un limbaj mai simplu
În şedinţa din 7 ianuarie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare. Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macroeconomici relevă întreruperea tendinţei ascendente a ratei anuale a inflaţiei, precum şi o redresare lentă a economiei româneşti pe fundalul recesiunii din economiile zonei euro. (...) Dinamica modestă a producţiei industriale şi a comerţului cu amănuntul, precum şi prelungirea recesiunii economice în zona euro, de natură să exercite efecte adverse asupra exporturilor româneşti, sugerează persistenţa deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, similar evoluţiilor din majoritatea economiilor statelor membre ale Uniunii Europene, creditul acordat sectorului privat înregistrează o încetinire. Componentele sale relevă evoluţii divergente, creditul în valută consemnând o reducere a dinamicii sale.
Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
Politica monetară a rămas prudentă, urmărind ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi conservarea perspectivelor de revenire a ratei anuale a inflaţiei în apropierea ţintei pe termen mediu.
Controlul ferm al lichidităţii exercitat de BNR în perioada recentă, coroborat cu respectarea parametrilor fiscal-bugetari asumaţi, finalizarea procesului electoral şi formarea noului guvern au contribuit la îmbunătăţirea percepţiei de risc suveran a investitorilor, ceea ce s-a reflectat favorabil în atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb şi dobânzilor interbancare.
Perspectivele rămân favorabile revenirii ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului-ţintă până la finalul anului curent, dar se menţin riscurile şi incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate, precum şi ale unor preţuri volatile.
Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
În aceste condiţii, consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Păstrarea conduitei prudente a politicii monetare, inclusiv prin calibrarea optimă a instrumentelor de care dispune banca centrală, este esenţială pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, ca fundamente ale unei creşteri economice sustenabile. Ambele procese vor contribui la asigurarea condiţiilor necesare reducerii durabile a costului creditului în lei, la stimularea economisirii în monedă naţională şi la asigurarea sustenabilităţii deficitului extern prin limitarea dependenţei de finanţările externe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
