Perioada ajustărilor macro pare să se fi încheiat, creşterea economică este nu doar robustă, ci şi sustenabilă, iar mişcarea viitoare a politicilor economice este păstrarea echilibrelor, şi dacă am învăţat din propriile greşeli vom şti să evităm luarea unor măsuri nepopuliste, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a amintit de dezechilibrele majore existente în România în 2009, respectiv deficit structural de 9% din PIB şi deficit de cont curent de 12-14% din PIB, şi a susţinut că ajustările realizate în ultimii ani au adus rezultate pozitive.
„După declanşarea crizei România s-a văzut nevoită să facă ajustări pentru a reduce dezechilibrele. Dar problemele par să fi fost depăşite şi acum vedem roadele pozitive. Creşterea economică este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Dacă nu vom greşi din nou va fi o creştere economică de durată. Inflaţia şi deficitul sunt sub control, iar efortul de consolidare fiscală a fost printre cele mai ridicate. Avem o mare provocare: ce facem de acum înainte pentru a asigura durabilitatea. Dacă perioada ajustărilor macro pare să se fi încheiat, mişcarea viitoare a politicilor economice este păstrarea echilibrelor. Trebuie pus accentul pe reformele structurale pentru a creşte potenţialul de creştere economică”, a declarat Isărescu la conferinţa „Să înţelegem viitorul. Perspectivele sistemului bancar şi ale economiei”.
Isărescu a amintit ideea că politicile proaste sunt, de regulă, mai uşor de vândut decât politicile bune şi a susţinut că dacă am învăţat din propriile greşeli vom şti să evităm politicile populiste.
Succesul politicilor economice depinde esenţial de corelarea diferitelor măsuri, de consistenţa şi coerenţa lor în timp, a mai spus Isărescu. „ Criza economică şi financiară internaţională a demonstrat că nu există nici un substitut valid pentru politici economice coerente şi consistente. Reformele sunt punctul central al viitoarei strategii economice a României. Ţn domeniul Transporturilor avem cele mai mari întârzieri. Trebuie găsite soluţii la şomajul ridicat în rândul tinerilor. Poate este necesară şi o nouă reformă în educaţie pentru a avea tineri mai bine pregătiţi pentru ceea ce are nevoie România”.
