Eveniment

Isărescu: Populaţia s-a împrumutat democratic, a ştiut ce face. Băncile au fost doar intermediarele

Isărescu: Populaţia s-a împrumutat democratic, a ştiut ce face. Băncile au fost doar intermediarele

Autor: Liviu Chiru

24.11.2010, 23:59 52

Guvernatorul Mugur Isărescu admite că datoria privată enormă afost cea care a determinat statul să apeleze la sprijinul UE şi alFMI, dar consideră că decizia de îndatorare a fost "democratică",în spatele ei aflându-se peste 4 milioane de români. În acestangrenaj, băncile au avut doar rol de intermediar, aducând baniidin străinătate.

Responsabilitatea umflării datoriei externe revine în principalfirmelor private, dar şi celor peste 4 milioane de români care s-auîndatorat la bănci pentru a-şi satisface dorinţa de consum în aniitrecuţi, spune guvernatorul Isărescu, care consideră că decizia afost una "democratică". Acum a venit însă momentul învăţăriilecţiei dureroase, că banii trebuie returnaţi.

Datoria externă totală urcă în prezent spre 90 mld. euro,ajungând să reprezinte 75% dintr-un PIB de 120 mld. euro. În aniitrecuţi datoria era umflată de sumele absorbite de companiileprivate, care au ajuns să aibă credite luate din străinătate de 40mld. euro, dar şi de băncile comerciale, care au atras 22 mld. eurodin afară.

"Băncile sunt vinovate, dau cuvântul ăsta tare ca să-i provoc pebancheri, pentru 22 de miliarde de euro din cele 90 de miliarde deeuro, că ei ne-au dat credite. Numai la nivelul populaţiei sunt 4,5milioane de persoane care au luat credite, aceasta reprezintă 50%din populaţia activă. Deci eu cred că la întrebarea cine aîndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru care nu ede neglijat. E clar că decizia a fost democratică, nu a luat-o Xsau Y", a spus Isărescu la Forumul Bancar Român, organizat deFinmedia în parteneriat cu BNR.

Banca centrală a încercat între 2004 şi 2006 să tempereze seteade credite a populaţiei, venind cu o serie de măsuri pentru alimita gradul de îndatorare, iar ulterior a impus băncilor măsuridure pentru a descuraja vânzarea de împrumuturi în valută. Totuşi,în 2007, când economia era în plin avânt, BNR a relaxat normele decreditare motivând apropierea de practicile europene. Abia întoamna lui 2008 BNR a revenit cu norme mai strânse de creditare,însă în acel moment băncile deja călcaseră puternic frâna.

La acel moment, BNR nu arăta public preocupare faţă desurpaîndatorarea populaţiei sau creşterea abruptă a datorieipublice, în special pe termen scurt. În toamna lui 2008, analiştiistrăini au fost cei care au pus în discuţie nivelul foarte mare aldatoriei pe termen scurt, care la 24 de miliarde de euro aproapeegala rezervele valutare ale BNR, de 26 de miliarde de euro. Laacel moment, ipoteza luată în calcul era că sectorul privat nu vamai prelungi datoriile scadente.

"Ca să ramburseze această datorie externă, sectorul privat ar fitrebuit să se ducă pe piaţa valutară cu un bulgăre de lei, pe caresă îi transforme în valută, depreciind cursul şi bulversândeconomia. Am încercat să explic că acest bulgăre nu era mare, toţibanii tari (numerarul în circulaţie şi disponibilităţile băncilorcomerciale la BNR - n. red.) erau echivalentul a 11 miliarde deeuro", explică Isărescu. Statul s-a văzut însă nevoit în acestecondiţii să contracteze un împrumut de 20 de miliarde de euro de laComisia Europeană şi FMI, pentru a-şi consolida rezervele valutare,astfel încât să dea credibilitate în privinţa stabilităţiicursului. Oricum, BNR a permis o depreciere a cursului cu circa15%, pe medie, pe care a considerat-o necesară pentru ajustareaeconomiei.

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că sectorul privat,dominat de jucătorii cu acţionariat străin, a fost mai degrabăprotejat prin acest mecanism, în timp ce salariaţii din domeniulbugetar, pensionarii şi în general contribuabilii trebuie acum săplătească factura ajustării statului.

"Într-o ţară în care am mărit salariile cu 80% în trei ani,reducerea cu 25% nu este o amputare, ci o ajustare. Însă crediteleau crescut cu 80% pe an între 2004 şi 2008. Şi mă întreb unde esteparticiparea celor vinovaţi de acest lucru la factura crizei. Euzic că prin curs (menţinut stabil de BNR - n. red.) sunt apăraţi deaceastă chestiune. Şi atunci sunt puse numai salariile să suporte.Chiar credeţi că se poate ajunge undeva tot tăind salarii şiscoţându-i din ecuaţie pe cei care ne-au adus aici"?, a subliniatŞerbănescu la acelaşi seminar.

AFACERI DE LA ZERO