„Acest război între bănci şi clienţi trebuie să înceteze. Fără creditare nu au din ce să trăiască 40 de bănci în România. Trebuie să înceapă creditarea sănătoasă către corporaţii, către firme, care să ducă la o creştere economică sustenabilă. În trecut s-a finanţat Dallasul de la Slobozia“, a declarat ieri guvernatorul la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România organizată la BNR.
Guvernatorul admite, în aceeaşi vreme, că băncile trec printr-o perioadă dificilă, de luptă cu neperformantele, în aceste condiţii o „explozie” a creditului fiind improbabilă.
Băncile aveau la sfârşitul lunii trecute credite de 214 miliarde de lei, cu 3,3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.
Creditele neperformante au reprezentat o provocare a sistemului bancar autohton, rata acestora atingând un maxim de 20,5% în primăvară. Rata neperformantelor a coborât treptat ca urmare a vânzării de credite către firme de recuperare a creanţelor, dar şi a scoaterii în afara bilanţului a creditelor provizionate integral, în septembrie ajungând la aproximativ 15%.
„Suntem într-o perioadă în care sistemul nostru financiar-bancar traversează o accentuată restructurare. Când te restructurezi bineînţeles că e greu să faci o chirurgie adâncă şi să alergi. N-are cum să explodeze creditul şi nici să crească supernatural, şi asta trebuie privită ca o perioadă de relativă normalitate. Bineînţeles că este o perioadă dificilă, de restructurare, de scoatere în afara bilanţului a creditelor neperformante.“
În aceste condiţii, Isărescu se declară multumit şi optimist cu privire la evoluţia creditării în lei. El spune că finanţările în valută au „subminat” politica monetară, precizând totodată că BNR nu este împotriva creditării în valută, dar vrea limitarea riscurilor aferente creditării în monedă străină.
„Eu sunt optimist în privinţa evoluţiei creditării în lei. Nu numai pentru că vedem cum creşte creditul în lei, dar scăpăm de acea povară îngrozitoare cu care am plecat la drum, obsesia pentru valută, creşte încrederea în moneda naţională. Creditul în valută a subminat politica monetară. Ponderea lui scade fără măsuri administrative, pentru că urcă ponderea celui în lei.”
Deşi stocul total de credite este în scădere, creditele în lei au crescut cu peste 8% în ultimul an şi au depăşit nivelul de 93 miliarde de lei.
În afară de rolul băncilor pentru economie, Isărescu a menţionat şi alţi piloni ai creşterii economice şi a subliniat faptul că banca centrală nu are o influenţă directă asupra acesteia, ci doar asigură un mediu macroeconomic stabil, favorabil pentru creştere.
„Noi dăm stabilitate macroeconomică şi financiară, iar economia dă creştere economică. Creşterea economică adevărată vine din forţa de muncă calificată, creşterea productivităţii, a investiţiilor, care nu au legătură cu banca centrală.”
Ce a mai spus Mugur Isărescu
+ BNR nu stabileşte cursul de schimb, ci calculează o medie între cursurile celor mai importante 10 bănci de pe piaţă.
+ Daţi-mi o mână de ajutor să creăm o situaţie de normalitate, să nu se mai uite lumea la cursul de schimb, să se uite mai degrabă la dobândă.
+ La televizor se tot vorbeşte că iar a căzut cursul. Dacă 0,1-0,2% e depreciere, ce ne-am face dacă ar fi fluctuaţii ca pe cursul euro/dolar, care sunt şi de 1 cent? Echivalentul la leu ar fi 4 bani.
+ Când mi-am susţinut teza de doctorat, am pledat pentru free floating. Când am ajuns pe scaunul de guvernator, mi-a trecut.
+ În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite.
+ Deşi îndeplinim criteriile de convergenţă nominală, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani.
+ Problemele micro sunt de fapt cam mari, din moment ce insolvenţa ajunge să-ţi creeze doar probleme şi devine o practică să închizi o firmă şi pe urmă să deschizi alta.
+ Băncile trebuie să înţeleagă că au limite în a-şi câştiga venituri din altceva, din comisioane. Comisioanele au ajuns la o limită.