Eveniment

Isărescu: Trebuie să ieşim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Cred că ar trebui să ieşim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine sau pieţele nu funcţionează. Sistemul bancar are supralichiditate de lei. Problema pe care o ridică băncile, şi nu spun că nu au dreptate, este existenţa unor proiecte viabile şi garanţiile privind rambursarea împrumuturilor. Foto: Silviu Matei

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Cred că ar trebui să ieşim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine sau pieţele nu funcţionează. Sistemul bancar are supralichiditate de lei. Problema pe care o ridică băncile, şi nu spun că nu au dreptate, este existenţa unor proiecte viabile şi garanţiile privind rambursarea împrumuturilor. Foto: Silviu Matei

Autor: Ciprian Botea

16.07.2014, 00:08 2717

„Cred că ar trebui să ieşim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijaţi prea bine sau pieţele nu funcţionează. Sistemul bancar are supralichiditate de lei. Problema pe care o ridică băncile, şi nu spun că nu au dreptate, este existenţa unor proiecte viabile şi garanţiile privind rambursarea împrumuturilor“, a declarat guver­natorul BNR la conferinţa „Mugur Isărescu şi invitaţii săi“.

Cea de-a 12-a ediţie a conferinţei „Mugur Isărescu şi invitaţii săi“, organizată de Finmedia, a avut ca temă „Cercurile vicioase şi cercurile virtu­oase în economia românească“ şi i-a avut ca invitaţi pe Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi eco­no­mist-şef al Raiffeisen, Lucian Anghel, preşedintele BCR Pensii, Radu Cră­ciun, economistul-şef al BCR, şi Florian Libocor, economistul-şef al BRD.

Florian Libocor crede că nu putem vorbi de productivitate fără economii şi investiţii. „Pentru a întrerupe un cerc vicios şi a intra într-unul virtuos este nevoie de un factor exogen, de un impuls, de o decizie. Cercul virtuos în care am intrat acum pare fragil.“

Isărescu a mai ridicat problema fondurilor europene, care nu sunt utilizate deşi este nevoie de dez­vol­tarea infrastructurii, dar nu a precizat cine ar trebui să dirijeze banii din economie. Construcţiile de in­frastruc­tură au scăzut cu 28% în pri­mele cinci luni din acest an în lipsa unor investiţii consistente din partea statului.

Dobânzile pe piaţa monetară au scăzut la 2% pe an, în timp ce costul finanţării în lei pentru companii este, în medie, de 7-8% pe an. Deocamdată, bancherii spun că există o revigorare a cererii de credite doar pe segmentul persoanelor fizice, în timp ce com­paniile nu au prins deocamdată curaj să se îndatoreze din nou.

Isărescu nu a făcut în conferinţa de ieri nicio referire la cea mai dezbătută temă a momentului, oportunitatea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale. Conferinţa nu s-a încheiat cu o dezbatere interactivă, la finalul prezentărilor guvernatorul motivând că trebuie să se retragă pentru o întâlnire cu premierul Belgiei, care se afla la Banca Naţională.

Guvernatorul a avut o singură ieşire publică vizavi de reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, la începutul lunii iulie, afirmând atunci că măsura ar trebui însoţită şi de alte reforme structurale pentru a fi eficientă şi a rezolva problema decalajului dintre numărul de contribuabili şi cel de beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, un „cerc vicios“ din care România nu iese de 14 ani.

El a precizat ieri că a ridicat problema deficitului bugetului de asigurări sociale în faţa Parlamentului încă din 1999, când era prim-ministru. „E greu, dar se poate ieşi din cercurile vicioase. Diferenţa o fac politicile, care trebuie să fie echilibrate nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punct de vedere politic şi social.“

Deficitul de pensii şi şomaj se ridică la circa 3 miliarde de euro anual, „gaură“ care trebuie acoperită din bugetul de stat.

Dintre invitaţii conferinţei de ieri singurul care a ridicat problema reducerii CAS a fost Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care spune că sistemul fiscal se află într-un cerc vicios, în condiţiile în care fiscalitatea este mare comparativ cu alte ţări europene, dar taxele şi impozitele nu pot fi reduse pentru că statul colectează prea puţini bani din economie.

„Reducerea CAS adânceşte şi mai mult deficitul bugetului public. (…) Acum avem un tratament fiscal diferit pentru diversele forme de venit. Ar trebui redusă această diferenţă. Este nevoie de reformare, nu de peticire a sistemului de asigurări sociale“, a spus Dumitru.

El estimează evaziunea fiscală la 16% din Produsul Intern Brut (PIB), adică echivalentul a aproape 100 miliarde de lei. Doar evaziunea din taxa pe valoarea adăugată (TVA) este evaluată la 12% din PIB sau echivalentul a 70 miliarde de lei.

„Colectăm sub 60% din taxele care ar trebui colectate. Din TVA se colectează numai 40% din ce ar trebui. Soluţia pentru creşterea veniturilor este toleranţă zero faţă de evaziunea fiscală. Ar trebui să existe un pact politic pentru combaterea evaziunii fiscale“, a spus Dumitru, care a mai precizat că este nevoie şi de combaterea muncii la negru, în condiţiile în care 1,5 milioane de angajaţi lucrează fără forme legale.

Lucian Anghel spune că nu pot fi create locuri de muncă decât prin investiţii şi crede că statul ar trebui să înfiinţeze un fond de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii. El estimează că statul ar putea obţine 3 miliarde de euro din privatizarea şi listarea unor companii pe care le deţine. Anghel, care deţine şi funcţia de preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti, a punctat şi importanţa pieţei de capital ca sursă de finanţare alternativă.

„Dacă trecem la statutul de piaţă emergentă, piaţa de capital ar putea deveni o alternativă la finanţarea bancară. Trecerea de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă va creşte rulajele pe bursă. Sunt fonduri de investiţii care sunt obligate să aloce o anumită cotă din investiţii pe fiecare piaţă emergentă“, a precizat el.

Radu Crăciun a încercat să explice slaba dezvoltare a economiei prin lipsa reformelor structurale şi a comparat traseul din ultimii 20 de ani al României cu cel al Poloniei. „Amânarea reformelor poate reprezenta un avantaj pe termen scurt, dar pe termen lung nu generează decât probleme şi pierdere de competitivitate.“

El spune că decalajul între România şi Polonia în ceea ce priveşte salariile este de 13 ani, în timp ce decalajul în ceea ce priveşte investiţiile străine directe este de numai cinci ani. Diferenţa este dată de faptul că investiţiile au fost în mare parte speculative, nu au încurajat producţia.

„România nu trebuie să se mai promoveze ca o ţară cu salarii mici. Trebuie făcut saltul către o ţară cu oameni calificaţi. Dar pentru acest lucru este nevoie de educaţie. Cheltuielile cu educaţia sunt mult mai mici decât în Polonia. Dacă s-ar face o reformă a sistemului de educaţie peste noapte, am putea vedea efectele abia peste 7-9 ani“, a mai spus Crăciun, care militează pentru flexibilizarea pieţei muncii.

Referindu-se la cercurile vicioase, Mugur Isărescu a spus că cel mai greu de depăşit a fost cel creat la începutul anilor ’90, respectiv deficit de cont curent ridicat, inflaţie ridicată şi deprecierea leului în condiţiile unei rezerve valutare scăzute.

Deficitul de cont curent s-a redus în prezent la circa 3-4% din PIB, faţă de 14% din PIB în 2008. Inflaţia anualizată a atins un minim de sub 1% faţă de o inflaţie de trei cifre la începutul anilor ’90.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO