Banca centrala si-a ajustat chiar proiectiile privind evolutia inflatiei in urmatoarele trimestre, astfel ca acum vede o crestere generalizata a preturilor cu 4,4% anul acesta, fata de 4,5%, cat preconiza in precedentul Raport asupra inflatiei, publicat in februarie. Pentru 2010 proiectia a fost coborata la 2,8%, fata de 3,2%.
Isarescu a subliniat ca Fondul Monetar International a agreat tinta de inflatie de 3,5% incadrata intr-un interval tolerabil de plus/minus un punct procentual pentru 2010, confirmand astfel ipoteza de lucru prezentata de BNR in februrie. Practic, aceasta inseamna o mentinere a tintei oficiale la nivelul de anul acesta.
„E posibil sa avem o abatere in jos a preturilor (fata de proiectie - n. red.), comparativ cu prezentarile de pana acum, care toate vizau riscuri de a merge in sus. In Romania nu vom mai avea in perioada urmatoare 
presiuni din partea cererii in ceea ce priveste inflatia", a spus Isarescu.
presiuni din partea cererii in ceea ce priveste inflatia", a spus Isarescu. In timp ce BNR considera ca de la sfarsitul anului trecut cererea agregata la nivelul economiei a coborat chiar sub nivelul ofertei, ceea ce inseamna ca principalul factor care alimenta in anii trecuti inflatia a disparut, analistii financiari sunt mai pesimisti. Niciunul dintre analistii bancilor locale nu crede ca BNR va reusi sa isi atinga anul acesta tinta de inflatie - cu o limita superioara de 4,5% - vazand inflatia peste 5%.
Vom continua relaxarea
BNR a facut eforturi importante pentru a cobori dobanzile de pe piata interbancara in apropierea nivelului ratei de politica monetara si va continua sa fie activa in gestionarea lichiditatii, pentru a se asigura ca nu va aparea din nou un diferential semnificativ.
„Cuvantul adecvat are un substrat. Pe parcursul a 30 de zile putem sa avem si exces, si deficit de lichiditati. Nu cititi altfel (comunicatul BNR) decat ca vom interveni cu operatiuni repo si e posibil peste o saptamana sa venim cu reverse repo. Chiar vom incerca sa tintim putin dobanda de pe piata monetara, sa o tinem in jurul dobanzii noastre de politica monetara", a aratat guvernatorul. Ieri dobanzile pentru plasamentele pe termen foarte scurt au coborat sub palierul de 10% pe an, reflectand decizia BNR, insa pentru scadentele mai lungi, de peste sase luni, au ramas la niveluri de 13% pe an.
Isarescu spune ca BNR va continua sa relaxeze politica monetara, dar intr-o maniera prudenta. Seful bancii centrale subliniaza ca, in cadrul acordului cu FMI, s-au conturat politici fiscale si de venituri prudente, insa ramane riscul sa apara derapaje in aplicarea lor. Pe de alta parte, Isarescu apreciaza ca, prin comparatie cu anii trecuti, atat politica fiscala, cat si cea de venituri actioneaza acum in sensul incetinirii cresterii economice, astfel ca ar fi necesara o relaxare a politicii monetare. El a reamintit ca si oficialii Fondului considera ca BNR are „loc de manevra", insa limitat.
Speculatorii sa nu uite ca suntem si noi aici
Presiunile pentru deprecierea cursului s-au atenuat, perceptia de risc asupra Romaniei imbunatatindu-se considerabil odata cu incheierea acordului de finantare externa, considera Isarescu.
„Varful presiunilor speculative si nespeculative pe cursul de schimb a fost depasit. Transmitem din nou un mesaj pietelor si investitorilor ca suntem si noi pe aici", a spus guvernatorul.
El a aratat ca BNR este preocupata ca evolutia cursului sa nu ajunga sa puna probleme in privinta stabilitatii financiare, iar pentru aceasta va continua sa actioneze preponderent cu instrumente indirecte, dar nu va ezita sa intervina si direct pe piata, daca va fi cazul.
Isarescu a afirmat ca deprecierea cursului din primul trimestru a ajutat la corectarea deficitelor externe, dar ca aceasta corectare nu poate fi facuta exclusiv prin cursul de schimb. Pentru anul acesta BNR vede o ajustare a deficitului de cont curent la 7% din Produsul Intern Brut, fata de 12,3% din PIB, cat a fost anul trecut.
Unele banci au sarit calul cu dobanzile la depozite
Bancile se vor confrunta cu o crestere a costurilor dupa lupta dura pentru atragerea de depozite, manifestata in special prin cresterea dobanzilor, spune guvernatorul.
„Sunt ingrijorat de costul pe care multe banci si l-au asumat privind dobanzile la depozite. Multe banci cred ca au sarit calul si o sa plateasca si prin costuri mari", a subliniat Isarescu.
In ultimele saptamani mai multe banci care aveau oferte agresive la depozite au inceput sa reduca dobanzile, coborand pe palierul de 13% pe an. Totusi, unii jucatori continua sa afiseze dobanzi de 15%-16% pe an pentru a atrage clienti.
Isarescu afirma ca bancile vor avea nevoie de cateva saptamani pentru a-si revizui politicile de dobanzi, incepand cu cele pasive (platite la depozite), dupa decizia BNR de a relaxa politica monetara.
Astfel, el se asteapta ca si activitatea de creditare sa fie reluata, insa cu o anumita intarziere, pana cand bancile vor reusi sa ajusteze costurile la care atrag finantari.
Cristian Popa: Eliberarea rezervelor minime, testul pentru angajamentul bancilor
Modul in care bancile vor alege sa utilizeze sumele care vor fi eliberate odata cu intrarea in vigoare pe 24 mai a deciziei BNR de ajustare a modului de calcul al rezervelor minime obligatorii la valuta va reprezenta un prim test pentru angajamentul pe care si l-au asumat in martie.
„Aceasta eliberare (a rezervelor minime obligatorii, n. red.) este si o testare a aplicarii angajamentului asumat de bancile-mama. Vom vedea daca acesti bani pleaca sau raman in tara", a aratat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR responsabil de politica monetara. In martie, noua dintre grupurile financiare straine cu o prezenta importanta pe piata locala si-au luat angajamentul in fata FMI, al BNR, dar si al autoritatilor de supraveghere din statele de origine, ca vor continua sa asigure finantare filialelor locale si vor oferi chiar sprijin pentru capitalizari, daca vor aparea asemenea necesitati.
La inceputul acestei saptamani presedintele Traian Basescu a subliniat, la o intalnire cu investitorii straini, ca bancile si-au luat angajamentul de a face un parteneriat cu Guvernul, dar nu au facut inca „mare lucru". Si guvernatorul Mugur Isarescu a aratat ieri ca angajamentul semnat de bancile comerciale „este bun, dar nu stim cum va functiona".
Popa mai spune ca incetinirea puternica a creditarii este mai ales o problema de oferta din partea bancilor. „Problema este de oferta in acest moment. Variatia mare a avut loc la nivelul fondurilor atrase din strainatate." Totodata, cresterea dobanzilor a afectat cererea de credite din partea clientilor, subliniaza viceguvernatorul BNR. El noteaza ca bancile au acum presiuni de cost cauzate de dobanzile ridicate platite pentru atragerea de depozite, care nu pot fi compensate decat printr-o reluare a creditarii.
Cresterea e posibila
Revenirea economiei Romaniei pe teritoriul pozitiv este dificila, dar posibila, reinstalarea dezinflatiei era previzibila, iar ajustarea deficitului de cont este sustenabila, considera Larian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza macroeconomica Macroanalitica.
„Este plauzibil sa revenim pe crestere economica. Este greu, dar se poate. Depinde foarte mult si de ceea ce se intampla pe plan extern. Si de ce se va intampla cu sectorul privat. Problemele structurale din Romania raman insa, nu vor disparea peste noapte", apreciaza Lungu.
Desi in primul trimestru s-a inregistrat o decelerare a cresterii economice, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si-a exprimat speranta ca economia va reveni in teritoriul pozitiv.
Referindu-se la ajustarea in jos a prognozelor de inflatie pentru acest an si pentru 2010 si reinstalarea dezinflatiei, Lungu a precizat ca era previzibila.
„Era normal sa fie ajustate in jos prognozele de inflatie. Se inregistreaza o scadere a cererii globale. Apar presiuni in jos pe preturi. Se instaleaza dezinflatia."
Isarescu a explicat ca puseul inflationist de la inceputul primului trimestru a fost cauzat de cursul de schimb, aceasta cauza fiind inlaturata.
Guvernatorul BNR a amintit si de continuarea ajustarii rapide a dezechilibrului extern. Cat de sustenabila va fi? „Cred ca ajustarea dezechilibrului extern este sustenabila. Chiar si atunci cand se va relua cresterea economica, nu cred ca va mai urca la nivelurile ridicate din anii trecuti. Desi exista o structura a importurilor pe care nu ai cum sa o eviti. S-ar putea sa mai creasca dezechilibrul, dar nu cred ca vom mai depasi doua cifre."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
