Potrivit draftului programului de guvernare al Guvernului Bolojan, România îşi va creşte cheltuielile de apărare până la 5% din PIB treptat.
”Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate şi reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al doilea război mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova şi va afecta şi securitatea României”.
Potrivit aceluiaşi document, încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.
În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă.
Obiectivele generale ale programului de guvernare pe sectorul de Apărare:
1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.
2. Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.
3. Valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.
4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică.
5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.
6. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.
7. Consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale.
8. Creşterea atractivităţii funcţiei militare.
Obiective strategice pe plan intern
1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.
2. Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.
Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum şi pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de găzduire în conformitate cu planurile Alianţei.
3. Consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 şi continuarea achiziţiilor esenţiale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României
• Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilenţă strategică, prin care să fie întărite capacităţile de pregătire şi reacţie ale armatei, industriei de apărare şi structurilor de sprijin naţional. Această abordare are ca obiectiv creşterea rezilienţei şi capacităţii de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securităţii sale, atât în prezent, cât şi în viitor.
• Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.
4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi al protecţiei infrastructurii critice.
• Protejarea libertăţii de navigaţie şi a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaţionale destinate acestui scop şi asumarea documentelor strategice cu relevanţă asupra securităţii Mării Negre.
Obiective strategice pe plan internaţional
1. Consolidarea posturii strategice a României
România şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa. Nivelul de ambiţie este de a fi un fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale.
2. România - stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE
o Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.
o Participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE sau în alt format agreat de România cu aliaţii şi partenerii săi.
o Asigurarea tuturor condiţiilor necesare şi a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca naţiune gazdă.
3. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României şi dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.
o Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluţiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenţei forţelor şi capabilităţilor SUA în România, precum şi cooperarea în domeniul înzestrării şi utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.
o Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securităţii, stabilităţii şi circulaţiei libere în regiunea Mării Negre, accesului liber şi exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.
o Continuarea participării active în cadrul iniţiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat între România, Turcia şi Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice.
o Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova şi Ucraina, precum şi statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european şi/sau euro-atlantic al acestora.
o Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce priveşte Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluţie negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă şi asupra ţării noastre. Vom continua politicile de susţinere a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacităţii sale de apărare.
Reforme şi reorganizări
1. Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral;
2. Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;
3. Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;
4. Analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi). Evaluare în baza unor indicatori de performanţă, redimensionarea personalului şi folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;
5. Centralizarea la nivelul categoriilor de forţe/ordonatori secundari a unor responsabilităţii administrative ale structurilor de forţe, în echilibru cu menţinerea şi consolidarea capacităţii de luptă a unităţilor tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);
6. Crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;
7. Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziţiei de armament şi muniţie. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.
8. Adaptarea cadrului legislativ;
9. Audit pentru stabilirea şi eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziţie/ reluarea acestora şi a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag şi are un impact asupra costului final, prin majorarea preţului de achiziţie după o perioadă de timp).
10. Modificare legislativă pentru achiziţionarea opţională de servicii de asistenţă juridică la contractele de achiziţie care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);
11. Adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională;
12. Reformarea sistemului de recrutare şi încorporare, prin digitalizarea proceselor şi atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice şi IT;
13. Reorganizarea şi eficientizarea Direcţiei Generale pentru Armamente în pregătirea şi depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producţie muniţie, tehnică militară, construcţie infrastructură, cercetare-dezvoltare şi digitalizare.
Programe de finanţare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore
- Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.
- Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităţilor oferite de instrumentul financiar SAFE.
- Conectarea la oportunităţile generate de parteneriatele strategice şi la iniţiativele şi instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum şi NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).
- Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.
- Susţinerea demersurilor inter-instituţionale pentru înfiinţarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.
- Promovarea României ca hub regional pentru mentenanţă şi sprijin logistic.
- Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară şi asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară şi dezvoltarea capabilităţilor de contra-mobilitate.
- Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorţii guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării şi dezvoltarea capacităţilor de microproducţie strategică.
- Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.
Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei militare
- Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcţiei militare. Atractivitatea, coeziunea şi moralul forţelor armate se vor realiza şi pe baza creşterii prestigiului, respectului profesiei militare şi a predictibilităţii carierei. Acestea se bazează pe principiile competenţei profesionale şi a unui nou contract social cu membrii structurilor de forţă, care să fie atractiv şi angajant, inclusiv în ceea ce priveşte evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate şi pregătite din sistemului militar.
- Dezvoltarea resursei umane a MApN şi a rezervei naţionale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar şi a majorării nivelului forţelor profesioniste ale României, proporţional nivelului ameninţărilor curente şi a resurselor disponibile.
- Educaţia şi cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul naţional şi criteriile de performanţă internaţionale pe dimensiunea strategică, dar şi pe dimensiunea tehnologică şi operaţională. Învăţământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată şi din afara mediului militar.
- Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniştilor din zone profesionale civile şi prin crearea simbiozei între culturile şi pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcţiei militare.
