„A fost sau nu a fost” este un film spectaculos al regizorului Corneliu Porumboiu. Plin de haz, într-o epocă în care oamenii nu prea râd. Doi inşi dezbat, într-un studio de televiziune locală deţinut de un moguleţ de cartier, dacă a fost sau nu a fost revoluţie în orăşelul lor. Suntem în aceeaşi situaţie azi. A intervenit „actorul statal străin” în alegerile din România? Decizia Curţii Constituţionale are implicaţii majore pe care Corneliu Porumboiu nu avea cum să le bănuiască când a regizat „A fost..?
Decizia Curţii Constituţionale de a anula votul alegerilor pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale are implicaţii majore pentru întreaga societate. Jumătate din cei care sunt pe reţelele de socializare – altă măsură nu avem azi – spun că este bine, cealaltă că este rău. Vorbim de reţelele de socializare, tocmai pentru că una din ele pare a fi sursa acestei situaţii-limită. Dar, ca în armată, „ordinul se execută, nu se discută”, aşa că vom avea alegeri prezidenţiale undeva prin primăvara viitoare.
Guvernul va trebui să stabilească data alegerilor pentru alegerile prezidenţiale. Cum decizia Curţii Constituţionale a fost că întreaga procedură va fi luată de la capăt – una nu dificliă, dar devoratoare de timp – cu înscrierea candidaţilor, cu campanii electorale, alegerile vor fi pe undeva în martie-aprilie. Ţara nu rămâne însă în vid. Alegerile legislative nu au fost anulate. Aşa că noul parlament poate fi format fără probleme. Iar parlamentul este fundamentul democraţiei noastre, în vreme ce rolul preşedintelui, deşi important, nu poate cutremura temelia statului.
Paşii de urmat de acum sunt simpli, din punctul de vedere al procedurilor. După validarea tuturor mandatelor parlamentare, vom avea un nou parlament. Parlamentarii vorbesc între ei şi stabilesc o majoritate. Majoritatea parlamentară, după dezbateri, propune un prim-ministru, iar propunerea ajunge în faţa preşedintelui. Preşedintele poate respinge această propunere o singură dată. Nu va fi cazul în situaţia de azi.
Preşedintele care va certifica noul guvern rămâne Klaus Iohannis. Deşi Constituţia spune că mandatul preşedintelui se încheie la cinci ani după depunerea jurământului (21 decembrie pentru Iohannis), Curtea a stabilit că mandatul preşedintelui Iohannis va merge până la depunerea jurământului viitorului preşedinte. Sunt două articole din Constituţie care, aparent, se bat cap în cap. Dar sunt doar congruente. Iar Curtea a stabilit că, în acest caz, valabil este cel de-al doilea articol care spune că mandatul preşedintelui se încheie o dată cu depunerea jurământului viitorului preşedinte. Aşa că preşedintele în funcţie Klaus Iohannis va decide. Există deja un guvern de uniune naţională format înainte de turul al doilea pentru susţinerea Elenei Lasconi. Dar el poate funcţiona şi după anularea alegerilor prezidenţiale pentru că alegerile legislative sunt în picioare.
Aşa că premierul în exerciţiu Marcel Ciolacu îşi va păstra funcţia de prim-ministru pentru că are majoritate parlamentară care să-l confirme.
Klaus Iohannis, preşedintele României
Ce fac eu? Eu rămân preşedinte al României până la depunerea jurământului noului preşedinte. Noul Parlament va stabili noul Guvern. Nu doresc să fiu premier.
Marcel Ciolacu, premierul României
Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale este singura soluţie corectă după desecretizarea documentelor din şedinţa CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant în urma intervenţiei Rusiei. Alegerile prezidenţiale trebuie reluate. În acelaşi timp, anchetele autorităţilor trebuie să arate cine sunt vinovaţii pentru tentativa de a influenţa masiv rezultatul scrutinului prezidenţial. Românii au nevoie de răspunsuri clare din partea autorităţilor, bazate pe dovezi solide, pentru că de această anchetă depinde în mod fundamental încrederea publicului în instituţiile statului şi în procesele democratice care stau la baza funcţionării ţării.
George Simion, preşedintele AUR
Lovitură de stat în plină desfăşurare! Nu ieşim în stradă, nu ne lăsăm provocaţi, acest sistem trebuie să cadă democratic.
