♦ A plătit la bugetul UE 33 de miliarde de euro (contribuţia obligatorie de 1% din PIB) ♦ Dar a rămas cu restul, aşadar un surplus de venituri de 70 de miliarde de euro ♦ Pot fi folosiţi banii UE ce ar mai urma să vină - cel puţin 60 de miliarde de euro - pentru reducerea deficitului bugetar imens: 9,3% din PIB, anul trecut?
Nu este descurajant în economiile din vestul Europei ca discuţiile despre formarea unui guvern de coaliţie să dureze şi luni de zile. Dar, România are azi o problemă majoră, ce a deficitului bugetar uriaş, cu care se confruntă. Dincolo de împărţiri de posturi, de împărţiri de ministere, rămâne această problemă a finanţelor şubrede. Cum faci? Cine îşi asumă restricţiile de cheltuieli sau majorările de taxe?
Pot fi folosite fondurile UE pentru reducerea deficitului?
Unii economişti români consultaţi de ZF cred că ele sunt oricum folosite, indirect. Dar direct este imposibil să-ţi finanţezi deficitul prin aceste fonduri.
„Poţi să o faci prin împrumuturi, cum s-a întâmplat în criza din 2009, când România a luat un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI şi de la Comisia Europeană, pentru acoperirea deficitului. Dar revenirea la un astfel de angajament este complet de nedorit“, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
