♦ Dacă guvernul nu ar fi tăiat cheltuieli de capital de 9 mld. lei la patru luni şi nu ar fi diminuat sumele din PNRR (componenta împrumuturi), deficitul bugetar ar fi fost de 1,73% din PIB, nu de 1,17% din PIB ♦ Guvernul s-a folosit de banii UE pentru a-şi reduce deficitul, prin diminuarea contribuţiilor proprii la investiţii.
Deficitul bugetar, la patru luni din an, a fost de doar 1,17% din PIB, cu 60% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de 2,92% din PIB.
Această reducere, spectaculoasă prin amploarea ei, vine din două surse: creştere de venituri cu 12% şi o reducere de cheltuieli cu 3,2%.
Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investiţiilor publice, ceea ce este esenţial pentru menţinerea creşterii economice şi protejarea proiectelor strategice ale României, spune ministrul finanţelor Alexandru Nazare: „Execuţia la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecţii bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită, în continuare, precauţie şi exigenţă în gestionarea fondurilor publice“.
Datele privind execuţia bugetară la patru luni îi dau şi nu îi dau dreptate ministrului de resort. Pentru că investiţiile publice, este adevărat, nu au fost blocate. Dar au fost reduse. La patru luni din an, cheltuielile de capital (investiţiile statului) au fost mai mici cu 9 mld. lei – un minus 49,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, comparativ cu primele patru luni din 2025, în cheltuielile de investiţii nu se mai regăsesc 1,4 mld. lei din PNRR, componenta de imprumuturi, şi nici sume din plăţi pe fonduri structurale de 1,2 mld. lei (cadrul financiar 2014-2020 care s-a încheiat). În total, sunt 11,6 mld. lei care nu s-au mai regăsit în investiţii în acest an, dar erau în primele patru luni din 2025.
Dacă luăm cheltuielile totale de investiţii (cheltuieli de capital, fonduri structurale, PNRR), acestea au fost, la patru luni din an, de 31 mld. lei (6 mld. euro). Dar ele sunt mai mici cu 3,7% faţă de sumele cheltuite în primele patru luni din 2025 (32,4 mld. lei).
Ce observăm însă este un tipar. De ani buni, sumele intrate în investiţii, de la UE, sunt mai mari decât cheltuielile statului, pentru aceleaşi investiţii. Dar anul acesta a fost ca niciodată. Cheltuielile de capital au fost reduse cu 9 mld. lei. Astfel, în totalul investiţiilor la patru luni de 31 mld. lei banii de la UE (fonduri structurale şi PNRR) au însemnat 23,4 mld. lei, iar cei din buget doar 7,6 mld. lei. Deci, 75% din sumele ce au intrat în investiţii, la patru luni din an, au fost banii UE. Prin urmare, guvernul s-a folosit de banii UE pentru a-şi reduce deficitul, o strategie ce a fost folosită şi anul trecut, când luni de zile guvernul nu a mai tras bani din PNRR, din componenta de împrumuturi, şi, astfel, deficitul s-a redus la 7,6% din PIB, de la 9,3% din PIB, în 2024. Acum ţinta este scăderea deficitului la 6,2% din PIB. Nu pare greu, privind procentele, dar, nominal, asta înseamnă 29 mld. lei (5,7 mld. euro), ceea este dificil pentru un buget atât de strâns.
Schema funcţionează, se vede, şi pare logică, dar înseamnă mai puţini bani în investiţii.
De la criza COVID încoace, în economie au intrat 572 mld. lei (113 mld. euro) sub formă de investiţii. 308 mld. lei (60 mld. euro) din suma totală, adică 54%, reprezintă contribuţia UE.
