♦ Guvernul Cîţu, instalat în funcţie la 23 decembrie 2020, se pregăteşte să iasă din scenă într-un mod pe care nimeni nu-l anticipa acum câteva luni ♦ Că premierul demis la 5 octombrie 2021 rămâne în funcţie sau nu, asta hotărăsc liderii politici ♦ Că din mandatul guvernului său s-a ales ceva sau nu, asta hotărăsc publicul şi, apoi, istoria.
Liderii PNL urma să decidă aseară cu ce mandat merg la preşedintele Klaus Iohannis pentru consultările privind desemnarea unui premier al alianţei PSD-PNL-UDMR, aflate în mare suferinţă încă din zodia facerii. Dar, înainte chiar de această întâlnire, lucrurile se arătau atât de complicate încât doar o sabie pare să fie capabilă să desfacă nodul gordian.
PNL vrea, neabătut, să-l desemneze pe premier, iar Cîţu vrea ca acest premier să fie chiar el. PSD pare că n-a primit destul şi strâmbă nasul la nominalizarea lui Câţu, dar nu-l vrea nici pe Nicolae Ciucă (agreat de Iohannis). Sau nu-l vrea pentru următorii trei ani. Aşa că PSD susţine împărţirea puterii, cu un premier de la PSD, în persoana lui Marcel Ciolacu, şi un altul de la PNL (ideal să nu fie Cîţu) pentru anii ce au mai rămas din mandat.
„Să vină domnul Ciucă pentru următorii 3 ani este exclus”, a spus marţi Marcel Ciolacu.
În cealaltă tabără, deşi susţine că partidul este suveran în alegerea sa, Florin Cîţu spune: „Împreună cu cei de la PSD trebuie să găsim această variantă (de premier – n. red.) şi mergem împreună. Nu va merge PNL cu un premier la Cotroceni. Nu o să mergem fiecare partid cu o variantă de premier". Discuţiile vor continua şi astăzi iar Florin Cîţu nu se dă deoparte cu una, cu două, vrea să continue să rămână premier măcar o parte din anii de până în alegeri.
Deocamdată, mandatul său de nici un an, ca premier, va fi extrem de greu de analizat în termeni pozitivi chiar şi pentru susţinătorii săi. Părea că începe bine, că pandemia este sub control, că economia recuperează solid. Ca ministru de finanţe în guvernele Orban I şi II (noiembrie 2019 - decembrie 2020) el s-a mişcat binişor şi a fost lăudat pentru măsurile luate în favoarea mediului de business. Lucrurile s-au deteriorat vizibil după ce a preluat mandatul de premier. În lupta pentru putere în PNL, a ratat ţinte majore precum combaterea pandemiei şi, iată, acum când economia dă semne de şovăială, nici nu mai este în poziţia de a exclama, ca în trecut, că suntem buricul pământului. În plus, alianţa cu PSD, pusă la cale de el împreună cu Iohannis, l-a transformat într-un monstru pentru o bună parte din electoratul liberal. Cu ce argumente îşi justifică el atunci intenţia de a-şi păstra fotoliul de prim-ministru? Cu povara celor 60 – 70 mld. lei adăugată la datoria publică. Din ianuarie până în august, la datoria publică s-au adăugat 55 mld. lei, dar acum am trecut de mijlocul lui noiembrie. În plus, veniturile statului par a creşte foarte puternic (plus 18% la nouă luni), dar doar pentru că, anul trecut, bugetul a fost vai de el.
Cu venituri de 27% din PIB, ca să supravieţuiască, statul trebuie să împrumute 30 de lei la fiecare 100 de lei strânşi din taxe şi impozite.
Acesta este bilanţul, în câteva fraze, a mandatului lui Florin Cîţu. Ce ar urma să aducă el nou pe viitor? Deocamdată, PSD este cel care a preluat frâiele şi face agenda publică. Că vrea schimbarea impozitelor, că vrea taxe pe marile averi, că vrea renegocierea PNRR, iniţiativa este la PSD, iar Cîţu abia dacă mai apără puţinul ce-l are de apărat (cota unică, de pildă) ca să nu pară că este complet la pământ. Ce va face el ca eventual viitor premier în afară de a se păzi cu băţul de colţii PSD?
