♦ PNL a decis că nu va mai participa la guvernare alături de PSD – este o decizie luată într-un for larg al partidului l USR a hotărât că se retrage din guvern, iar UDMR, care tace de trei zile şi nu a participat la votul moţiunii de cenzură, este un partid mic. AUR, un partid aflat pe val, spune că nu merge la consultările de la Cotroceni pentru formarea viitorului guvern.
Nu ştim cum vor fi lucrurile în viitor, dar cum sunt ele astăzi, PSD va trebui să formeze viitorul guvern. PSD are 150 de mandate parlamentare (Senat şi Camera Deputaţilor), care înseamnă însă 32% din structura parlamentului. Complet insuficient pentru o guvernare. Iar Sorin Grindeanu, şeful PSD, a spus ieri că „PSD nu intră într-un guvern minoritar”.
Dar PSD este cel care a iniţiat moţiunea de cenzură care a condus la căderea guvernului Bolojan. Atâta vreme cât nu este instalat un nou guvern, guvernul demis de parlament rămâne în funcţie. Dar este doar un administrator, nu poate lua decizii majore. Nu poate decide, de pildă, în privinţa listării pe Bursa companiilor de stat din domeniul energiei. Or, listarea companiilor – intenţia de listare, pentru că nu există niciun proiect în acest sens -, este unul din argumentele forte ale moţiunii care a avut drept rezultat căderea guvernului.
Sorin Grindeanu spune că l-ar accepta pe ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, ca premier. O spune indirect: „Dacă aş spune că Nazare este un tip OK şi-ar lua înjurături că este pesedist”. Înţelegerea la formarea actualei coaliţii destrămate a fost că primii doi ani premier va fi cineva de la PNL şi următorii doi de la PSD. Dar, în contractul lor social, nu scrie că vreunul din parteneri poate să-l excludă din poveste pe celălalt. Acum că PSD a rupt acest contract, toată înţelegerea este nulă. Protocolul celor două partide nu este înregistrat la tribunal, aşa că niciuna din părţi nu poate cere daune. Dar, ca să propui un alt membru al PNL, pe mandatul de un an rămas al premierului demis, ar însemna că liberalii să facă un congres şi să-l demită pe Bolojan, şeful lor. Este imposibil să crezi acum aşa ceva. Şi încă. Dacă credem sondajele, Bolojan are 25% în încredere publică, în ciuda deciziilor controversate pe care le-a luat. Cu zece puncte peste scorul partidului său, la încredere. La PSD, lucrurile sunt complet inversate. PSD are 25% încredere, iar şeful partidului, Sorin Grindeanu, doar 12%. Cine pe cine trimite mai repede la pensie?
Reacţii după demiterea guvernului Bolojan
Alina Creţu, FAPPR: „Costul întreruperii guvernului îl vor plăti fermierii. Primul risc este blocajul fondurilor europene, iar apoi un euro mai scump înseamnă o marjă mai mică sau chiar o pierdere directă. Suntem fără pilot când turbulenţa este maximă“
Votul moţiunii de cenzură din Parlament, prin care a picat guvernul Bolojan marţi, 5 mai, nu aduce doar o criză politică, ci costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii, care anticipează cel puţin trei riscuri majore: blocajul fondurilor europene, întârzierea plăţii subvenţiilor şi creşterea costurilor din cauza dependenţei de importuri pentru îngrăşăminte, pesticide, carburanţi şi echipamente, consideră Alina Creţu, director executiv, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, cea mai mare asociaţie de fermieri din ţară, cu peste 1.800 de membri, care lucrează circa 2 milioane de hectare de teren agricol.
„Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi. Suntem în luna mai, în plină campanie agricolă. Fermierii care au investit în culturi de primăvară, bazându-se pe subvenţii şi pe plăţi compensatorii anunţate, nu ştiu astăzi când şi dacă banii vor ajunge la timp“, a spus pentru ZF Alina Creţu.
Ea a completat că incertitudinea în agricultură, un sector oricum dependent de vreme, nu este abstractă, ci se traduce direct în decizii de finanţare, în credite refuzate de bănci şi în inputuri agricole achiziţionate în condiţii tot mai dificile.
„Al doilea risc este rata de schimb şi costul finanţării. Criza politică prelungită pune presiune pe leu. Orice depreciere loveşte imediat în agricultura românească, care este masiv dependentă de importuri pentru îngrăşăminte, pesticide, carburanţi şi echipamente. Un euro mai scump înseamnă o marjă mai mică sau o pierdere directă pentru fermier, fără nicio posibilitate de ajustare rapidă“, a întărit ea.
Alina Creţu, FAPPR: Agricultura nu poate intra în vacanţă politică. Avem o fereastră de câteva săptămâni în care deciziile contează pentru recolta acestui an. Dacă politicienii nu înţeleg asta, fermierii o vor înţelege pe pielea lor şi nu în sens metaforic.
Ieri, de exemplu, euro a atins cea mai mare valoare din istorie, de 5,2688 lei - curs de referinţă anunţat de BNR. Mai mult, euro a crescut cu 10% faţă de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, şi până ieri.
Al treilea risc este lipsa de decizii tocmai când era nevoie de măsuri urgente în agricultură, a menţionat Alina Creţu, care are o fermă în Bărăgan. Fermierii aveau nevoie de un guvern cu puteri depline care să activeze mecanismele de sprijin europene, să negocieze cu Bruxelles-ul să fie mai flexibil în anumite situaţii şi să propună cadrul de lucru pentru perioada imediat următoare. „Un cabinet interimar nu poate face nimic din toate acestea. Suntem, practic, fără pilot tocmai când turbulenţa este maximă.“
Şi apoi mai există un risc, dincolo de agricultură, şi anume semnalul pe care îl trimitem investitorilor, a spus Alina Creţu. „România atrage tot mai greu capital în sectorul agroalimentar. Instabilitatea politică confirmă percepţia că nu suntem o destinaţie predictibilă. Asta se traduce în proiecte amânate, finanţări retrase şi un sector care continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată acasă“, a precizat aceasta.
Ea se aşteaptă acum ca clasa politică să ofere rapiditate şi nu negocieri de trei luni sau crize de identitate în interiorul partidelor. „Agricultura nu poate intra în vacanţă politică. Avem o fereastră de câteva săptămâni în care deciziile contează pentru recolta acestui an. Dacă politicienii nu înţeleg asta, fermierii o vor înţelege pe pielea lor şi nu în sens metaforic“, a conchis aceasta. Florentina Niţu
Sebastian Metz, AHK România: „Reformele asumate prin PNRR, SAFE şi pentru aderarea la OCDE nu mai sunt o rugăminte, ci o cerinţă“. Volker Raffel avertizează că România riscă pierderea ultimului rating de investiţii
Comunitatea de afaceri româno-germană cere mediului politic să continue agenda de reforme asumată prin PNRR, prin programul SAFE şi prin procesul de aderare la OCDE, avertizând că, în lipsa lor, climatul de business se va deteriora. Mesajul continuă linia trasată de cei doi lideri ai AHK în aprilie, la conferinţa Cities of Tomorrow 2026, unde Volker Raffel şi Sebastian Metz au pus stabilitatea pe primul plan al discuţiei despre dezvoltare urbană şi investiţii.
Comunitatea germană de afaceri din România cere mediului politic să continue agenda de reforme asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin programul SAFE şi prin procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), avertizând că, în lipsa acestora, climatul de business se va deteriora. Cererea vine la o zi de la moţiunea de cenzură prin care guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut.
„Solicităm mediului politic să se asigure că cel puţin măsurile de reformă asumate prin PNRR, prin programul SAFE şi cele pentru aderarea la OCDE vor fi realizate în modul în care au fost propuse. Agenda de reforme pe care guvernul ar trebui să o îndeplinească trebuie să continue. Nu mai este doar «ceva» bun de avut, nu mai este o rugăminte, este o cerinţă. În caz contrar climatul de business din România se va deteriora“, a spus Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor comunităţii AHK.
Sebastian Metz a explicat că aceste măsuri sunt necesare pentru ca mediul de afaceri să fie competitiv, conectat la nivel internaţional şi să beneficieze de un cadru clar, predictibil, solid şi bine construit pentru a desfăşura activităţi economice în România. Întâlnirea a fost organizată pe tema „România în pragul aderării la OCDE: este pregătită pentru un salt bazat pe standarde?“, iar directorul general al AHK a subliniat că aderarea la organizaţie va îmbunătăţi activitatea de afaceri din ţară, întrucât multe fonduri de investiţii şi companii internaţionale investesc doar în ţări care îndeplinesc criteriile de aderare la OCDE.
Doar aderarea la OCDE nu este însă suficientă pentru a menţine România pe o traiectorie de creştere economică, este de părere Volker Raffel, preşedintele AHK România.
„Deşi acesta este un pas important, benefic pentru comunitatea de afaceri, România trebuie să facă anumite reforme. Ţara are în acest moment cel mai scăzut nivel al investiţiilor, iar noi avem nevoie de un semnal clar că este menţinută credibilitatea finanţelor statului. Altfel există riscul pierderii ultimului rating de investiţii, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflaţie mai mare şi la probleme bugetare mai grave. Toate acestea fac parte dintr-un cerc vicios care ar putea continua la nesfârşit“, a explicat Volker Raffel.
El a adăugat că statul român continuă să înregistreze întârzieri semnificative la plată, deşi în câteva domenii comportamentul s-a îmbunătăţit. Este vorba de întârzieri la rambursarea restanţelor către furnizorii de energie şi de plăţi întârziate ale fondurilor UE, din cauza deficienţelor administrative.
Stabilitatea, mesaj recurent al liderilor AHK
Avertismentul celor doi lideri ai AHK continuă linia trasată în luna aprilie, la conferinţa Cities of Tomorrow 2026, unde Volker Raffel şi Sebastian Metz au pus stabilitatea pe primul plan al dezbaterii despre dezvoltare urbană şi competitivitate economică. Atunci, Volker Raffel a invocat furtuna recentă din zona Moldovei pentru a sublinia că oraşele româneşti trebuie făcute „mai reziliente şi mai apărate", iar Sebastian Metz a vorbit despre comunităţile locale ca surse de stabilitate într-un context în care companiile germane au nevoie de predictibilitate pentru a-şi menţine şi extinde investiţiile în România. Ambele intervenţii au pornit de la aceeaşi observaţie care revine acum, mutată din planul dezvoltării urbane în cel al politicilor publice: încrederea şi stabilitatea sunt precondiţia oricărei decizii de investiţie pe termen lung.
24 din 25 de capitole, închise
În ceea ce priveşte calendarul aderării, România are şanse să devină membră OCDE în acest an, întrucât a închis 24 din cele 25 de capitole, după cum a precizat Luca Niculescu, coordonatorul naţional pentru procesul de aderare. Cele mai dificile comisii OCDE – cea pentru afaceri fiscale, pentru pieţe financiare şi pentru investiţii – au dat evaluări pozitive.
„Acest lucru a implicat analize detaliate ale politicilor noastre fiscale, ale pensiilor private, ale politicilor de asigurări, investiţiilor şi conduitei responsabile în afaceri", a explicat Luca Niculescu. El a subliniat că parteneriatul dintre sectorul privat şi guvern va fi esenţial pentru implementarea unor reforme adaptate nevoilor reale ale companiilor: „Beneficiile aderării la OCDE nu sunt doar teoretice — ele se resimt în viaţa de zi cu zi prin politici mai bune, un climat investiţional mai atractiv şi oportunităţi de afaceri mai bune. Le vom putea valorifica pe deplin doar dacă rămânem uniţi, ne menţinem angajamentul faţă de reforme şi adoptăm schimbările necesare pentru ca România să îşi atingă întregul potenţial".
În cadrul dezbaterii moderate de Dan Cărbunaru, directorul Calea Europeană, reprezentanţi ai mediului de afaceri, diplomatic şi academic au întărit nevoia de reforme.
Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Group Romania, a vorbit despre nevoia unei schimbări de mentalitate în zona politică, dar şi în mediul de afaceri şi în societate: „Avem reglementări – nu le respectăm. Nu doar statul, ci şi mediul de afaceri şi oamenii, în general, în multe situaţii din România". Apartenenţa la OCDE va permite elaborarea unor legi şi proceduri mai bune, dar statul român are nevoie de presiune pentru a le pune în aplicare. „De aceea trebuie să fim umăr la umăr cu statul român, cu toţi oamenii implicaţi, pentru a putea valorifica aceste oportunităţi", a concluzionat Dragoş Anastasiu.
Sandrina Köbinger, şefa Secţiei Economice din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti, a arătat cum aderarea Germaniei la OCDE a îmbunătăţit sistemul naţional de educaţie, prin introducerea unor standarde comune. Avantajele aderării constau în faptul că ţările pot învăţa unele de la altele, prin împărtăşirea experienţelor. „Nu cred că doar România poate beneficia de OCDE, şi OCDE poate beneficia de experienţele României, iar România poate deveni un model important pentru alte ţări care vor să urmeze un anumit exemplu", a spus Sandrina Köbinger.
Aderarea la OCDE înseamnă multe lucruri bune şi pentru educaţie, a punctat şi Dorel Paraschiv, prorector la Academia de Studii Economice din Bucureşti, menţionând potenţiale parteneriate între universităţi sau între universităţi şi mediul de afaceri. În felul acesta se poate realiza o formare adecvată a viitorilor angajaţi, care va duce într-un final la schimbarea de mentalitate de care România are nevoie. Bogdan Alecu
S&P, după căderea guvernului de la Bucureşti: Reducerea deficitelor României nu este opţională
♦ „Este important, întrucât angajamentul României de a reduce deficitele bugetare implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.“
Agenţia de rating S&P a scris miercuri că prăbuşirea guvernului de coaliţie de la Bucureşti ar putea complica discuţiile privind bugetul pentru 2027.
„Acest lucru este important, întrucât angajamentul României de a reduce deficitele bugetare implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.“, a declarat Karen Vartapetov, Lead Analyst for CEE & CIS Sovereign Ratings at S&P Global Ratings într-un interviu pentru Reuters.
Guvernul a căzut şi principalele reproşuri ce i-au fost aduse au fost că au pus pe umerii populaţiei o povară greu de susţinut, în numele scăderii deficitelor.
Pe 3 aprilie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul „BBB-/A-3“. Perspectiva rămâne negativă.
Potrivit reprezentantului agenţiei, posibilele retrogradări ale ratingurilor de credit ale Ungariei şi României reflectă riscul fiscal cu care se confruntă cele două ţări europene emergente.
Impactul stagflaţionist al şocului preţurilor la energie la nivel mondial coroborat cu măsurile de sprijin din domeniul energetic vor exercita probabil o presiune suplimentară asupra poziţiilor fiscale, deja solicitate de cheltuielile ridicate în domeniul apărării şi de transferurile sociale generoase, a adăugat Karen Vartapetov pentru Reuters.
„Perspectivele noastre negative privind Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă în mod clar aceste riscuri“, a declarat Vartapetov. Roxana Roşu
