Eveniment

Iulian Anghel, ZF: Consumul privat a crescut puternic în 2024, cu 9%, graţie majorărilor de salarii şi de pensii. Dar veştile bune se opresc aici pentru că visteria statului este goală

Iulian Anghel, ZF: Consumul privat a crescut puternic în...

Autor: Iulian Anghel

13.01.2025, 00:05 401

Veştile bune s-au oprit la finalul lui 2024 pentru că nu mai sunt bani nici de majorări de salarii, nici de pensii. Noul ministru al finanţelor spune că visteria este goală iar INS reconfirmă: în primele trei trimestre din anul trecut, creşterea economică este de doar 0,9%. Adică mult sub previziunile guvernului, de 2,5% şi chiar a celor mai pesimişti dintre economişti care credeau într-o creştere de măcar 1,5%.

Anul electoral 2024 a fost un dezmăţ total în privinţa cheltuielilor publice. Pensiile au fost crescute cu 40%. Salariile au crescut cu 18% în administraţia publică, cu 18% în Învăţămâmânt, cu 17% în Sănătate. Nu e rau. Dar e potrivit la o creştere economică de doar 0,9% în primele trei trimestre din an, potrivit datelor reconfirmate de Institutului Naţional de Statistică? Şi la o inflaţie de 4%, probabilă la finalul lui 2024 – vom vedea datele finale ale INS în curând.

Noul guvern – impropriu spus, de vreme ce premierul este acelaşi, preşedintele ţării acelaşi – este lefter acum.

Tanczos Barna, ministrul finanţelor: „Am încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar anul 2025 o să însemne încadrarea într-un deficit de 7% din PIB“.

Doar că un deficit de 8,6% din PIB înseamnă peste 30% din încasările bugetare, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat, România a încasat din taxe şi contribuţii, în 2023, doar 27% din PIB, faţă de o medie a UE de 40%. Greşeala pe care noul guvern nu trebuie să o mai facă este să nu-şi mai raporteze cheltuielile la PIB, care este o himeră, ci la încasări din taxe şi impozite, din fonduri UE şi alte venituri. Şi, din puţinul pe care-l are, să le repartizeze judicios. Banca Mondială spune că România este ţara din UE cu cele mai mari discrepanţe de venituri. Oare n-are de-a face asta cu extremismul care ne-a lăsat mască pe toţi?

Altfel spus, la vorbe suntem buni. „Trebuie să fim credibili şi în faţa investitorilor care cumpără eurobonduri emise de România, care împrumută statul român ca să finanţeze acest deficit” (cel de aproape 9% din PIB, de care spuneam mai sus), spune Barna într-un interviu pentru postul de televiziune Antena 3 CNN, citat de agenţia de presă Mediafax.

La unsprezece luni din an, deficitul bugetar era de 126 de miliarde de lei (7% din PIB-ul estimat), adică de 25 de miliarde de euro. Dacă Barna spune că deficitul a ajuns la 8,6% din PIB, asta înseamnă că deficitul, în 2024, este la peste 30 de miliarde de euro. Adică 20% din veniturile bugetului din 2023 (nu le ştim încă pe cele din 2024). Enorm, pentru un buget sărac.

Potrivit datelor INS, publicate la finalul săptămânii trecute, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut cu 8,7%, la 11 luni din 2024, alimentată puternic de consumul de produse nealimentare – aragaze, frigidere, maşini - , care a înregistrat un plus de 14,7% an/an. Doar că multe nu sunt produse în România. Statistica mai spune: exporturile au scăzut cu 1%, la unsprezece luni din 2024, iar importurile au crescut cu 3,3%. Iar deficitul comercial a crescut cu 18% faţă de unsprezece luni din 2023. Donald Trump nu e chiar ultimul dintre fraieri când spune că deficitul Americii este prea mare. Şi noii lideri ai României ar trebui să se uite şi la asta – deficitele bugetar, comercial, de cont curent sunt prea mari. Pentru că economia internă nu produce cât este cererea. Iar nota de plată a venit. Aşa că o pauză pentru sectorul bugetar este inevitabilă, din păcate. 

iulian.anghel@zf.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025