♦ Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, a spus, în repetate rânduri, că deficitul public va scădea în 2026 de la 8,4% din PIB la 6% din PIB ♦ Ar fi o ajustare majoră, de 2,4 puncte procentuale – 10 miliarde de euro – care, scoşi din circuit, ar putea afecta serios economia ♦ Cum împaci nevoia reducerii deficitului cu nevoia stimulării economiei, ştiind că una din puţinele soluţii de reducere a deficitului este chiar o creştere economică robustă?
O singură dată în anii de după revoluţie deficitul public a fost ajustat cu peste două puncte procentuale şi nu s-a petrecut în mod voluntar. Este vorba de criza financiară din 2008-2010. În 2010, deficitul bugetar a fost ajustat de la 9,1% din PIB în anul precedent (sistem ESA – 10) la 6,9% din PIB. Dar ajustarea a fost dramatică: salariile fuseseră reduse cu 25%, cheltuielile reduse la sânge. Economia şi-a redresat căderea din 2009 de la minus 7,1%, până la minus 1,3%, dar asta, mai degrabă, ca urmare a efectului de bază.
Acum ajustarea ar urma să se facă fără noi tăieri majore şi fără noi taxe. Este posibil un astfel de scenariu? Economiştii spun că o reducere semnificativă a deficitului public este posibilă în 2026, dacă nu vor exista derapaje cu cheltuielile fixe.
