♦ Duminică, 12 aprilie, Ungaria va şti dacă, după 16 ani de dominaţie neîntreruptă a lui Viktor Orban (62 de ani), ţara va avea un alt prim-ministru (Peter Magyar, 42 de ani) sau va merge pe „continuitate” ♦ Interesul în România pentru alegerile din Ungaria este mare pentru că Orban are admitatori aici, lucru de neconceput în anii ‘90, pe de o parte, iar pe de alta pentru că lumea românească este conectată la dezbaterile din UE unde premierul în exerciţiu al Ungariei a ajuns o piatră de moară legată de piciorul politicii externe a Uniunii, spun analiştii politici ♦ Şi, apoi, chiar parcursul politic al lui Orban poate stârni mirare: de la un liberal convins, primul care, în vremea revoluţiilor est-europene, a cerut plecarea trupelor sovietice din ţară, la un lider naţionalist, antieuropean, prieten cu Vladimir Putin.
Ungaria este al patrulea partener comercial al României şi la importuri şi la exporturi (exporturi în Ungaria de 5,3 mld. euro şi importuri din Ungaria de 8,9 mld. euro, cu un deficit de 3,6 mld. euro). Chiar dacă, la nivel politic, Ungaria este privită în UE cu reticenţă, economia ţării a progresat sub Orban. PIB/capita, în preţuri curente, al Ungariei, a fost, anul trecut, cu 3.000 de euro mai mare decât cel al României, deşi la PIB/capita în PPS, România stă uşor mai bine. Dar nu acest cifre captează azi interesul.
„M-ar fi mirat dacă acest interes n-ar fi existat, nu că el există”, spune analistul politic Stelian Tănase: „Credeţi că, dacă România s-ar uni cu Basarabia, nu ar apărea, imediat, cereri de unire a Transilvaniei cu Ungaria? În fond, sub diferite forme, Ungaria a stăpânit Transilvania vreme de 1.000 de ani. Transilvania este a României doar din 1918. Acesta este un nivel al interesului. Cel de-al doilea nivel ţine de însăşi transformarea lui Orban. De la imaginea unui tânăr cu vederi liberale, şcolit la Oxford, care, în 1989, cerea – a fost primul care a făcut-o - plecarea trupelor sovietice din Ungaria, la cea a unui naţionalist primitiv, antieuropean, avid de putere, capabil de orice pentru a şi-o conserva. Aceste lucruri sunt de interes. Şi în Ungaria şi în România”.
În timp ce Europa este în aşteptare, Donald Trump trage tare pentru Orban – JD Vance, vicepremierul SUA, este astăzi la Budapesta pentru a-l sprini.
Lui Orban i se opune, cu şanse, un tânăr politician, Peter Magyar (45 de ani), avocat ca şi Orban, fost membru important al FIDESZ (partidul lui Orban).
Peter Magyar, liderul partidului de opoziţie Tisza din Ungaria
Este un tip cu priză la public, iar sondajele îl plasează în frunte, dar sistemul electoral al Ungariei este complicat, iar el are nevoie de o majoritate solidă la urne pentru a primi voturile care să-i permită şi o majoritate parlamentară.
Orban sau Magyar, ce este mai bine pentru România?
„Pot să spun ce nu este bine pentru România – nu este bine să fii prieten nici cu Putin şi, mai nou, nici cu Trump. Magyar? Nu ştiu pentru că nu ştiu cum va evolua el şi nici cum va evolua Uniunea Europeană. L-am cunoscut pe Orban pe când era tânăr. Era voios, gagicar, deştept. Iată-l azi, exact opusul a ceea ce era. Cine ştie ce va fi Magyar mâine? Şi apoi şi UE suferă. Vor fi alegeri în Franţa, Macron va pleca. Franţa, pilonul UE, este extrem de fragmentată şi nu ştim unde se va ajunge. La alţii e la fel. Dar, rămânând la Orban, oamenii spun: „Ne-am lămurit cu ăsta, să vedem şi pe altcineva. Acesta este interesul, inclusiv în România.”
Orban are în România mulţi adepţi, spune Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
„Orban este un caz pentru Europa, iar oamenii se înghesuie să-l vadă pe acest «Gică-contra». Există oameni în România care văd în el un model. L-am auzit pe un şofer de taxi, în Bucureşti: «Îmi place Orban, ţine cu neamul lui». Aşa ceva nu auzeai în România, în anii ’90. Schimbare de percepţie la care se adaugă transformarea lui într-un caz european, atacurile sale la Ucraina, apropierea de Rusia, l-au împins în prim-plan şi în România. Unii cred că ar fi bine ca el să rămână, pentru că atunci comparaţia Ungariei cu România ne-ar avantaja. Dimpotrivă, o Ungarie revenită pe şinele democraţiei, ne-ar accentua lipsurile noastre. Magyar? Deja unii, mai ales din partea spectrului politic de stânga îi numără slăbiciunile – este a fost membru al FIDESZ şi altele. Avem, prin urmare, o plajă largă a opţiunilor şi în România”, spune Cristian Preda.
Ceea ce este mai interesant este transformarea elevilor fruntaşi ai UE, Ungaria, Polonia, Cehia şi alunecarea lor dinspre liberalism spre naţionalism.
„Schimbarea aici este spectaculoasă. Cine îşi imagina că FIDESZ sau PiS, în Polonia, vor deveni partide naţionaliste cu o pronunţată politică antieuropeană? Semnalele acestei replieri naţionaliste au fost tot timpul şi la noi. Aici nu mai este vorba de repliere ideologică – interesul este pentru eternizarea puterii, un sistem care se sprijină larg pe corupţie, nu pe ideologie.”, spune Cristian Preda.
Indiferent de schimbare sau status-quo, alegerile de duminică din Ungaria vor cântări foarte mult în lumea liberă.
Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Maryland (SUA), compară alegerile de duminică din Ungaria cu victoria Convenţiei Democratice din România, din 1996 – o schimbare de paradigmă. Într-o analiză pe platforma de socialzare Facebook, Tismăneanu susţine: „Alegerile din Ungaria din aprilie 2026 pot deveni o revoluţie electorala. Una care să prefigureze alegerile din noiembrie din Statele Unite. O revoluţie care poate invalida profeţiile apocaliptice despre prăbuşirea civilizaţiei euro-atlantice. Aberatiile despre «satanismul» UE”.
„Big events start in small countries. For better or for worse”, adaugă el.
