♦ În această periodă, cheltuielile bugetare trebuie să ajungă la 35,9% din PIB de la 42,3% din PIB, anul trecut.
Când Guvernul de la Bucureşti a convenit, la finalul lui 2024, un plan de ajustare structurală până în 2031, socoteala era că la reducerea deficitului participă, deopotrivă, veniturile şi cheltuielile. Altfel spus, veniturile mai mari şi cheltuielile mai mici ar fi urmat să contribuie la reducerea deficitului, de la 9,3% din PIB, în 2024, la 2,5% din PIB, în 2031. Dar socoteala nu s-a potrivit cu realitatea. Pentru că veniturile au crescut sub prognoze. Creşterile economice anticipate, de peste 2% în toţi anii de constrângeri financiare, au însemnat un avans de doar 0,9%, în 2024, unul de 0,7%, în 2025 iar, anul acesta, creşterea va fi spre zero, dacă nu cumva va fi o creştere negativă.
Prin urmare, greul redresării a căzut pe cheltuieli care, chiar dacă veniturile nu au fost la nivelul aşteptărilor, trebuie operate.
