ANAF a adus, în primele şase luni ale anului, cu 22,4 mld. de lei mai mult la buget, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spune ministrul finanţelor, Alexandru Nazare: „Noile cifre de colectare reconfirmă direcţia de stabilizare a finanţelor României”.
Nimic fals aici, deşi execuţia bugetară la şase luni prezintă cifre diferite de cele invocate de titularul portofoliului Finanţelor. Ce nu spune ministrul este: de unde vin aceşti bani în plus. Ministrul doar lasă să se înţeleagă, prin omisiune, că aceşti bani ar veni dintr-o colectare mai bună la nivelul ANAF.
De când, în România, a apărut moda ca demnitarii să nu mai organizeze conferinţe de presă, ci să-şi verse realizările pe Facebook, falsurile în mediul politic cresc ca o avalanşă. Facebookul nu are gură să spună: domnu’ ministru, dar de unde scoateţi cifrele astea, cum ar face un ziarist. Aşa că demnitarul scrie pe Facebook, ziaristul mestecă găluşca, iar publicul o înghite. Şi, la final, rezultă că Ministerul de Finanţe e minunat, ANAF-ul zburdă fericit, Curtea Constituţională e şnur, ANI este bellissima.
Alexandru Nazare nu este departe de prohodul celor care îngroapă nefericirea, deşi nefericirea nici vorbă să-şi dea duhul pe meleagurile astea. Într-o postare pe Facebook de marţi seară - unde altundeva să o facă, fără risc? - ministrul aduce laude ANAF de parcă instituţia ar fi triplat, în şase luni, veniturile statului, iar GAP-ul de TVA de peste 30%, cel mai mare din UE, ar fi fost redus la zero.
„În primele 6 luni ale anului, ANAF a colectat 267,6 miliarde de lei, faţă de
245,2 miliarde în aceeaşi perioadă din 2025. Este o creştere de 22,4 miliarde de lei, într-un singur semestru. Noile cifre de colectare reconfirmă direcţia de stabilizare a finanţelor României”, spune ministrul. Să admitem că cifrele sale sunt bune deşi, din execuţia bugetară la şase luni, reiese altceva. Dar să zicem că acestea sunt cifrele corecte. În această situaţie, creşterea de venituri la şase luni, an/an, este de 9,1%. Dar inflaţia a fost, în toate cele şase luni din S1, aproape sau peste 10%. Aşadar, veniturile suplimentate colectate de ANAF sunt, în perioada menţionată, sub rata inflaţiei. Creşterea vine, prin urmare, în bună măsură, din inflaţie, nu dintr-o colectare mai bună. Şi atunci?
Situaţia este valabilă pentru toate veniturile statului, nu doar cele colectate de ANAF. Toate veniturile statului au fost, la şase luni, de 342 mld. lei, cu 32 mld. lei mai mult faţă de primele şase luni din 2025. O creştere de 10,3%. Dar din veniturile totale, 31 mld. lei sunt rodul inflaţiei. Unde este creşterea reală atunci? Păi nu e. Să abandonăm cifrele Finanţelor şi să le vedem pe cele ale INS. În T1, creşterea economică reală (creştere minus inflaţie) a fost de minus 1,2%, an/an, iar în T2 de minis 0,4%, an/an. De unde veniturile în plus la buget? Cum arătam, din inflaţie dar şi din creşterea taxelor. Contribuţia directă a ANAF, prin reducerea evaziunii? Nu ştim.
Ce mai spune ministrul? Iată: „Un rezultat foarte bun la TVA în prima parte a anului: 64,8 miliarde de lei colectaţi, (74,1 mld. lei spune execuţia bugatară - n. red.) cu 25,9% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025, adică un plus de 13,3 miliarde de lei (14,8 mld. lei, spune execuţia bugetară - n. red.)”. Lăsăm, deocamdată, cifrele la o parte. Ce nu spune ministrul aici? După ce a trecut sub tăcere efectul inflaţiei asupra veniturilor, ascunde efectul majorării TVA asupra aceloraşi venituri, atunci când lasă să se înţeleagă că plusul de 13 mld. lei (cifrele sale) la încasări este meritul ANAF. Şi mai ascunde faptul că majorarea taxelor a condus la căderea consumului cu aproape 6% în semestrul întâi, an/an. Ceea ce complică lucrurile, pentru că, fără majorarea de TVA şi de accize am fi avut un plus de vânzări, nu un minus, care ar fi compensat, parţial, veniturile. Să vedem: de la 1 august 2025, TVA standard a crescut de la 19% la 21%, iar TVA redus de la 5 şi 9% la 11%. Finanţele nu spun cât din veniturile din TVA vin din taxa de 21% şi cât din cea de 11%. Dar ştim, cu aproximaţie, că TVA de 21% aduce mai mulţi bani, cam 60-65% din venituri, restul venind din cota redusă. Atunci putem face un calcul aproximativ privind veniturile suplimentare din TVA, rezultate din majorarea acesteia. Şi avem un total aproximativ de 8 mld. lei venit doar din majorarea cotelor. În vreme ce, la veniturile totale din TVA de 64,8 mld. lei, anunţate de ministru, inflaţia a contribuit cu 5,9 mld. lei. Adică, din inflaţie şi din majorarea cotelor, au venit tocmai banii în plus cu care ministrul se laudă, cele 13 mld. lei. Unde este ANAF aici?
Ştim că scopul majorării taxelor a fost creşterea veniturilor care să atenueze deficitul bugetar. Ştim că majorarea de taxe a fost un rău necesar pentru că, pur şi simplu, statul nu putea continua cu deficite de 8-9% din PIB. Dar ce rol a jucat ANAF în majorarea veniturilor, altul decât acela de a întinde mâna şi de a culege fructele deja coapte?
După ce laudă încasările din TVA de plus 13 mld lei la şase luni, an/an (am văzut că 8 mld. lei vin din majorarea cotelor şi 5,9 mld. lei din inflaţie), ministrul deplânge colectările din acciză unde, spune el, mai trebuie umblat: „Mai sunt însă sectoare în care performanţa trebuie îmbunătăţită, prin reducerea evaziunii, creşterea conformării voluntare şi întărirea instrumentelor pe care ANAF le are la dispoziţie pentru a interveni acolo unde există riscuri şi pierderi de venituri pentru buget. La accize, de exemplu, mai avem de recuperat: încasările din primul semestru au fost de 21,14 miliarde de lei (23,2 mld. lei, spune execuţia bugatară - n. red.), doar uşor peste nivelul de 21,08 miliarde de lei (22 mld. lei, spune execuţia bugetară, cu un plus, an/an, de 1,3 mld. lei - n. red.) din aceeaşi perioadă a anului trecut”. Aici este mai complicat. Acciza la carburanţi a crescut de la 1 august 2025 cu 10% iar acciza la tutun cu 3%. De la 1 ianuarie, acciza la carburant a crescut, din nou, cu 10%, iar la tutun cu 3%. Şi, desigur, aici trebuie adăugat TVA de 21%. Păi dacă n-ai obţinut nimic din creşterea de accize, cum susţine ministrul, de ce le-ai mai crescut? Ca să vezi doar cum vânzările de carburanţi scad cu 4%, la şase luni, an/an?
Ministrul prezintă ANAF ca o instituţie care luptă din greu: sădeşte pomul, îl udă, iar, la final, culege roadele. În realitate, ANAF n-a plantat nimic, n-a udat nimic, doar culege roadele care, pentru toţi ceilalţi, sunt fructe otrăvite: inflaţie de 10%, consum de minus 6%, venituri salariale reale în scădere cu 7%. Şi, bonus, un GAP de TVA de cel puţin 30% de care ministrul de resort nu povesteşte nimic.
