♦ Legea 500 a finantelor publice: „După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (3^1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Suntem în 5 februarie şi guvernul nu are un proiect de buget. Nu că n-ar mai fi fost ani în care legea bugetului a fost adoptată târziu, în februarie sau în martie, cum se va întâmpla, probabil, şi în acest an. Dar, de această dată pare că este mai complicat.
Sunt mai multe cauze pentru care adoptarea bugetului consolidat întârzie. Sunt patru partide la guvernare. Sunt multe pretenţii de la un buget sărac, obligat să-şi restrângă încă cheltuielile pentru a ajunge la final de an la un deficit de 6% din PIB, de la 7,6% din PIB în 2025. Spaţiul fiscal este aproape inexistent, iar cheltuieli noi pe datorie ar ştrangula economia.
Ce vrea PSD
PSD cere adoptarea în regim de urgenţă a unui pachet propriu „de relansare economică“ şi a unui „pachet de solidaritate“, ca o condiţie pentru continuarea guvernării. Dacă ar fi adoptate, acestea trebuie incluse în buget. „Adoptarea pachetului de relansare economică şi a pachetului de solidaritate, cu măsuri pentru pensionari, familii cu venituri mici şi pentru celelalte categorii vulnerabile, nu poate fi blocată de discuţii sterile despre funcţii sau scenarii politice care generează instabilitate. Îi avertizez pe toţi cei responsabili că limita de suportabilitate a fost deja depăşită, iar România nu-şi mai permite tot felul de experimente financiare care lovesc direct în populaţie şi companii“, spune preşedintele PSD Sorin Grindeanu.
Aceste proiecte costă, potrivit PSD, 3,4 mld. lei.
De pachetul social ar urma să beneficieze 2,8 mil. persoane, astfel: 1.000 de lei pentru 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei; 800 de lei pentru 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 şi 2.000 de lei; 600 de lei pentru 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 şi 3.000 de lei. „Dacă programul ar fi fost aplicat în ultimele şase luni, economia românească ar fi beneficiat de mai multe miliarde de euro în investiţii noi, de crearea a zeci de mii de locuri de muncă stabile şi bine plătite, de stimulente pentru zeci de mii de microîntreprinderi şi s-a fi pus bazele pentru creşterea producţiei naţionale în domeniile în care România importă foarte mult din afară“, spune PSD.
Într-o şedinţă a PSD, duminică, Grindeanu a vorbit, potrivit stenogramelor scurse în presă de „setea de sânge bolnavă a unor parteneri de coaliţie este posibil să ne ducă şi spre alte propuneri anul acesta. Nu vom mai accepta tăieri, ca de exemplu niciun leu de la educaţie.“
Ce vrea UDMR
UDMR cere reducerea cu 50% a impozitelor locale, la o lună după ce noile impozite au intrat în vigoare.
„UDMR iniţiază revizuirea impozitelor locale. Furia şi dezamăgirea oamenilor sunt justificate. În ultimele săptămâni am profitat de fiecare ocazie pentru a asculta nemulţumirile. Am fost prezenţi la proteste, am organizat audienţe şi dorim să ajutăm cu toate forţele noastre“, potrivit unui comunicat de presă al UDMR.
Dar impozitele şi taxele locale abia au fost majorate, la începutul anului. UDMR spune că se pot reduce taxele.
„Guvernul poate face acest lucru printr-o ordonanţă de urgenţă“.
„Totodată, UDMR a iniţiat şi acordarea, pe parcursul anului, a unui sprijin financiar ţintit pentru pensionarii cu pensii mici, având în vedere perioada dificilă“, arată UDMR. PNL şi USR se opun acestei propuneri, pe motiv că legea şi-a produs deja efectul.
Profesorii ameninţă cu greva generală
Profesorii au protestat ieri la Palatul Victoria şi vor abrogarea măsurilor de austeritate pe care Guvernul le-a impus în 2025: vor ca norma didactică să fie redusă, numărul de elevi în clasă să fie micşorat, clasele să nu mai fie comasate, iar elevii şi studenţii să-şi primească bursele înapoi.
Toate aceste cereri, în măsura în care s-ar conveni asupra lor, trebuie incluse în buget.
Premierul este strâns cu uşa pentru că, după ce a obţinut un succes cu un deficit mai mic de 8,4% din PIB în 2025, a promis un deficit de 6% din PIB în acest an. Efortul este mare pentru că înseamnă 1,6% din PIB. Or, asta înseamnă fie continuarea austerităţii bugetare pe care nimeni nu o mai vrea, fie venituri mai mari. Dar nu vom avea o creştere economică cine ştie ce în acest an, între 1 şi 2%, deci veniturile nu vor creşte cu foarte mult, excluzând fondurile UE.
Principala consecinţă a amânării este că bugetele locale nu pot fi aprobate pentru că primarii nu ştiu cum să le facă, până nu ştiu ce bani primesc de la buget.
