România are o mare şansă să iasă câştigătoare din toate aceste crize, tensiuni şi schimbări geopolitice, poate să atragă investiţii străine, care caută să fie în siguranţă şi mai aproape de pieţe de desfacere, de asemenea, are acces la multiple surse de finanţare – aproximativ 100 mld. euro, pentru a transforma sectorul public şi a susţine dezvoltarea economiei, suţine Julie Linn Teigland, director EY şi membru în comitetul executiv global al firmei de audit şi consultanţă.
Ea răspunde de zona Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa, în total 97 de ţări care aduc anual venituri de 15 miliarde de dolari pentru EY.
Într-o discuţie avută cu Ziarul Financiar la Bucureşti la începutul lunii noiembrie, unde s-a aflat pentru a marca cei 30 de ani de la intrarea EY pe piaţa din România, Julie Teigland a spus că România este percepută ca o ţară destul de sigură, chiar dacă este la graniţa cu Ucraina, pentru că este membră a NATO şi UE, are resurse proprii de energie, nu este atât de dependentă de Rusia, are creştere economică şi o situaţie economică mai bună decât a altor ţări, plus că situaţia politică este destul de stabilă, ceea ce în astfel de vremuri contează foarte mult.
Chiar în ziua în care ea s-a aflat la Bucureşti, şi avea loc interviul, grupul finlandez Nokian, unul dintre cei mai mari producători de anvelope din lume, a anunţat una dintre cele mai mari investiţii realizate vreodată în România în producţie, respectiv 650 de milioane de euro, într-o fabrică de anvelope pe care o va construi de la zero la Oradea. Dacă producţia va merge bine, investiţia totală ar putea să ajungă în câţiva ani la 1,3 mld. euro.
„Vor mai veni şi alte investiţii în România”, spune Julie Teigland, care este de origine americană, dar începând cu 1987 s-a stabilit în Germania, ceea ce a dat posibilitatea să vadă şi să fie implicată în procesul de globalizare a lumii economice, care a urmat după căderea comunismului.
Ea trăieşte acum la Londra, de unde supervizează toate zonele de care este responsabilă.
Dacă va reuşi să investească banii pe care îi are alocaţi prin PNRR şi prin celelalte fonduri europene, care pot ajunge şi la 100 de miliarde de euro, în infrastructură, în digitalizare, în sănătate, în modernizarea sistemului de educaţie, în tehnologia 5G, România va reuşi să se dezvolte accelerat, evitând astfel intrarea într-o recesiune sau criză economică, menţionează ea.
Dacă până în prezent sectorul privat, prin investiţiile realizate, a fost locomotiva creşterii economice din România, acum, cu cei aproape 100 de miliarde de euro, sectorul public poate fi în faţa creşterii şi dezvoltării economice, mai spune Julie Teigland.
În acest an, România va atinge cel mai ridicat PIB din istorie - 280 de miliarde de euro, de şapte ori mai mult decât în 2000 şi de zece ori mai mult decât în momentul căderii comunismului.
În 30 de ani, investiţiile străine au fost de 100 de miliarde de euro, la care se adaugă încă 100 de miliarde de euro, investiţii care au fost făcute de firmele româneşti.
Problema este că deşi economia a crescut susţinut în ultimii 20 de ani, România este destul de împărţită, creşterea economică nefiind uniformă.
Sunt zone, oraşe, care s-au apropiat de nivelul Uniunii Europene, dar sunt în continuare foarte multe zone rămase în urmă, fără investiţii, nici străine, nici private româneşti, nici publice ale statului, şi de unde tinerii au plecat fie către oraşele mai mari, fie la muncă în străinătate.
Eu cred că România poate recupera o parte din aceste decalaje, dar trebuie să investească mai rapid în infrastructură, consideră Julie Teigland.
Fluxurile comerciale şi globale se vor schimba, sunt multe companii mari care vor să se relocheze şi să vină mai aproape de pieţele de aprovizionare şi de desfacere, în zone mai sigure, iar România poate profita de poziţia pe care o are, menţionează ea.
Viitorul va fi al unor zone şi alianţe regionale pe care să te poţi baza, adaugă Julie Teigland.
Pe lângă infrastructura rutieră şi de transport, lansarea cât mai rapidă a tehnologiei 5G poate să schimbe foarte multe lucruri în economia României, în procese de automatizare, robotizare şi digitalizare, ceea ce va contribui la dezvoltarea accelerată a companiilor.
De asemenea, prin talentul pe care îl are în domeniul IT, prin ecosistemul care începe să contureze, România poate deveni un hub tehnologic care să atragă multe investiţii, a menţionat ea.
UiPath a deschis o uşă globală pentru România şi pentru alte companii de aici. Noi lucrăm la nivel mondial cu UiPath, implementăm produsele lor în toate ţările în care suntem prezenţi, iar pe uşa deschisă de UiPath pot intra şi alte companii din România, spune ea.
Creşterea sectorului IT din România deschide perspective de dezvoltare şi pentru alte sectoare economice.
Sistemul de educaţie este în continuare bun, ceea ce este un punct forte pentru România, menţionează ea.
Ce se va întâmpla cu economia mondială în 2023, va intra în recesiune având în vedere problemele legate de inflaţie, creşterea dobânzilor, creşterea preţurilor la energie şi războiul din Ucraina?
Eu nu cred că 2023 va fi anul critic, ci mai degrabă 2024, spune ea, pentru că inflaţia nu va scădea aşa de uşor, va rămâne o problemă mai îndelungată. Urmează să vină presiuni pe creşterea salariilor, ceea ce va alimenta şi mai mult inflaţia, băncile centrale vor fi obligate să crească mai mult dobânzile, ceea ce va afecta businessul şi economiile, iar nimeni nu ştie când şi cum se va opri războiul din Ucraina.
Dacă pentru iarna lui 2023 au fost găsite resurse energetice pentru Europa la orice cost, acest model nu poate fi sustenabil pe termen lung, menţionează ea.
Resursele energetice ale Rusiei nu pot fi înlocuite aşa de uşor, dar şansa României este că îşi poate asigura necesarul energetic din resursele interne, spune Julie Teigland.
La fel, China nu poate fi ignorată şi înlocuită ca unul dintre cei mai mari producători de manufacturing la nivel mondial, iar SUA şi Europa trebuie să găsească o cale de cooperare cu China pe termen lung, adaugă ea.
Pe lângă problemele actuale, lumea occidentală se confruntă cu o criză tot mai acută pe piaţa muncii, iar pe termen lung va fi afectată de îmbătrânirea accelerată a populaţiei.
Cum rezolvăm aceste lucruri?
Peste tot vedem o piaţă a muncii extrem de strânsă, nu numai în România, toate ţările încearcă să atragă resurse umane. Multe poziţii de pe piaţa muncii vor fi înlocuite prin digitalizare, automatizare şi robotizarea operaţiunilor, iar acest lucru se va întâmpla şi în România, care trebuie să treacă la poziţii cu o valoare adăugată mai mare, care necesită o educaţie mai bună şi aduce salarii mai mari, menţionează ea.
Dacă din punct de vedere economic situaţia României s-a mai îmbunătăţit cel puţin în oraşele mari, din punct de vedere demografic, România este lovită în plin prin plecarea accelerată a tinerilor din ţară şi scăderea natalităţii.
Pe termen lung, puterea economică a unei ţări este adusă de numărul locuitorilor şi de competitivitate.
Eu cred că România poate să facă mai mult pentru ca românii să nu plece din ţară, iar cei care sunt în afară să îşi dorească să revină, să lucreze aici, menţionează ea.
Acum aveţi o mare şansă, aveţi bani, dar trebuie să o fructificaţi, încheie ea.
