Experţii FMI şi cei ai Comisiei Europene au început ieri negocierile cu autorităţile române pe tema bugetului pentru anul 2015, marea problemă fiind modalitatea de acoperire a golului de venituri de peste 15 mld. lei (circa 2,1% din PIB), care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative electorale.
Bugetul - cel mai important act al unui an fiscal - depinde în continuare de girul FMI şi al Comisiei Europene, cu care România are în derulare un acord preventiv. Va reuşi guvernul să negocieze o ţintă de deficit mai mare cu FMI şi Comisia Europeană? Vor fi majorate taxele? Vor fi ajustate cheltuielile? Sunt întrebări la care ar trebui să aflăm un răspuns până în 10 decembrie, dată la care se finalizează vizita experţilor internaţionali. Şi tot până atunci am putea să aflăm dacă va fi menţinută şi anul viitor cota redusă de CAS, care va fi formula cu care va fi calculată valoarea accizelor, care vor fi noile reguli privind redevenţele.
Cu dobânzi la titluri de stat la minime istorice, cu bănci care stau la coadă să finaţeze bugetul, cu o Opoziţie care nu se înghesuie să preia Puterea după victoria lui Klaus Iohannis la preşedinţie, guvernul Ponta nu are un stres aşa mare că nu ar putea ajunge la o înţelegere cu FMI. Oricum acordul este practic suspendat după măsura de reducere a CAS.
Analiştii economici au recomandat guvernului să încerce să negocieze cu FMI şi Comisia Europeană o ţintă de deficit bugetar mai mare pentru 2015 şi să evite creşterea fiscalităţii, deoarece va avea un efect de bumerang asupra economiei, fiind necesară încurajarea investiţiilor şi a consumului. Eşuarea negocierilor şi respectarea deficitului negociat anterior cu partenerii externi, de 1,4% din PIB, ar impune creşterea unor impozite anul viitor şi majorarea bazei de impozitare, în opinia analiştilor. Deficitul bugetar ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, sub nivelul negociat pentru 2014, de 2,2% din PIB. Simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală. Premierul Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campanie.
Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a declarat că este foarte important ca România să mărească cheltuielile militare, ea menţionând că guvernul va discuta cu FMI şi CE pentru a acorda un plus de 0,3% din PIB pentru armată.
Misiunea este dedicată strict proiectului legii bugetului şi nu reprezintă o misiune de evaluare a angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în faţa FMI în cadrul acordului de tip preventiv semnat între partea română şi reprezentanţii creditorilor externi, după cum a anunţat Finanţele.
Ulterior discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.
Experţii FMI şi cei ai Comisiei Europene au mers ieri dimineaţă direct la Palatul Victoria, pentru o primă discuţie cu premierul Victor Ponta despre proiecţia bugetară pe anul viitor, potrivit Mediafax.
Elementul esenţial pentru buget este o prognoză cât mai corectă pentru creşterea economică. În acest moment, Comisia de Prognoză vede un plus de 2,5%, cifră care trebuie validată de FMI şi, mai ales, de Comisia Europeană. Iar deficitul bugetar ar urma să fie redus la 1,4% din PIB. Comisia Europeană estimează însă pentru anul viitor un deficit al bugetului consolidat de 2,8% din PIB.
