Eveniment

La cheltuieli de 100 de lei ale statului, 30 de lei sunt din împrumuturi. O treime din cheltuielile statului sunt acoperite din împrumuturi – o situaţie care poate duce la corecţii severe

La cheltuieli de 100 de lei ale statului, 30 de lei sunt din împrumuturi. O treime din cheltuielile statului sunt acoperite din împrumuturi – o situaţie care poate duce la corecţii severe

Autor: Iulian Anghel

13.09.2020, 10:52 1725

În primele şapte luni din an, la venituri de 100 de lei, statul a cheltuit 128,4 de lei (pe standardul cash). Şi asta înainte de majorarea pensiilor, a salariilor profesorilor şi înainte de dublarea alocaţiilor copiilor.

La şapte luni din 2020, statul a avut venituri de 175,1 mld. lei, dar a cheltuit 224,8 mld. lei. Finanţele consemnează un deficit bugetar de 49,7 mld. lei şi, raportat la produsul intern brut, un deficit de 4,7% din PIB. Un deficit care va ajunge, la final de an, spre 9% din PIB. Aşa judecând, România stă mai bine ca Spania sau Franţa, care au deficite, raportate la PIB, şi mai mari. Nimeni nu s-a uitat însă la deficitul fiscal raportat la venituri. Pentru că aici România stă cel mai prost din Uniunea Europeană şi aici este piatra ei de încercare. Practic, la şapte luni din an (venituri de 175 mld. lei şi cheltuieli de aproape 225 mld. lei), la 100 de lei venituri, cheltuielile au fost de 128,4 lei. Spre o treime din cheltuieli sunt, prin urmare, din împrumuturi. Iar aici nu sunt adunate majorarea cu 14% a pensiilor, de la 1 septembrie (decisă de guvern), dublarea alocaţiilor copiilor (decisă în Parlament) şi nici măcar toate sporurile acordate medicilor „din linia întâi” sau drepturile suplimentare ale poliţiştilor.

Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocaţiilor, creşterea salariilor profesorilor etc. - devin operaţionale, România nu se va mai putea împrumuta de pe pieţe şi singura opţiune va fi un nou acord cu FMI, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanţa un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.). Ratingul de ţară recomandat investiţiilor ar putea fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţare a deficitului va fi un nou acord cu FMI.”

Chiar şi fără majorările sus menţionate, în 2021 deficitul bugetar ar fi plecat, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocaţiilor şi altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru pieţe, nu este finanţabil, spune Dumitru.

„Pieţele nu vor finanţa un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investiţiilor, sau îl vor finanţa la costuri greu de suportat şi soluţia rămâne un nou apel la FMI.“

Veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Alături de veniturile nefiscale – fonduri UE etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanţezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe ţări din UE) şi alta este să finanţezi acelaşi deficit când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul.

Suntem în situaţia ca, la 1.000 de lei cheltuiţi de stat, 300 de lei să însemne cheltuieli din împrumuturi. Situaţia bugetului de venituri şi de cheltuieli este chiar mai complicată decât în criza de acum zece ani.

Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD, au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD. Şi PNL a votat această lege, pe când era în opoziţie.

PSD a depus zilele trecute un amendament la proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de rectificare. Acesta prevede revenirea la creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. În plus, parlamentarii au anulat, într-un alt amendament, prorogarea termenului de majorare a salariilor profesorilor până în 2021.

La şapte luni, bugetul consolidat a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. Deficitul creşte, prin urmare, puternic şi va ajunge, la final de an, la aproape 9% din PIB, fără măsurile de majorare ale cheltuielilor decise de PSD şi majoritatea parlamentară.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO