Decizia s-a luat în cadrul unei şedinţe a Consiliului General al Muncipiului Bucureşti, deşi subiectul nu era trecut pe ordinea de zi, postul nu a fost scos la concurs, un singur candidat propus pentru funcţie a fost şi ales, iar motivele revocării fostului şef - Adrian Criţ - întârzie să apară. ZF nu a reuşit încă să obţină CV-ul noului şef al RATB. În timp ce în Paris şeful RATP (echivalentul RATB al francezilor) este numit printr-un decret semnat de preşedintele ţării, iar în Viena postul de director general al Wiener Linien este ocupat prin concurs, la Bucureşti numirile în funcţia de director general al unei companii de stat - indiferent dacă e vorba de RATB, Tarom sau CNADNR - se fac încă după nişte criterii netransparente.
Şefii companiilor echivalente a RATB din Viena şi Paris, două dintre capitalele europene recunoscute şi apreciate pentru calitatea serviciilor de transport public, sunt de ani buni în funcţia de CEO. CV-urile lor se află postate pe site-urile instituţiilor pe care le conduc, iar comunicatele de presă prin care s-a anunţat numirea lor în funcţie includ detalii legate de experienţa profesională, durata mandatelor, precum şi obiectivele lor.
"În orice organizaţie din lume, indiferent dacă este vorba de un ONG sau despre o firmă de prestări servicii, atunci când se alege un nou şef, primul lucru care trebuie pus în discuţie este un obiectiv strategic pentru organizaţie, setat, de regulă, de proprietarul companiei. Cel care ocupă poziţia de director general trebuie să fie capabil să atingă acest obiectiv, iar consiliul de administraţie care l-a ales trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru numirea acestuia şi pentru îndeplinirea obiectivului", crede Rudolf Fedorovici, consultant în cadrul firmei de executive search Advice Human Resources.
Şeful RATP din Franţa are mandate de cinci ani şi este numit de preşedinte
În Franţa, spre exemplu, compania de stat RATP Group are un consiliu de administraţie format astfel: o treime dintre reprezentanţi sunt din partea statului francez, o treime sunt membri din cadrul companiei, iar o altă treime trebuie să fie "oameni calificaţi". Compania este condusă de către un preşedinte numit pentru o perioadă de cinci ani printr-un decret semnat de preşedintele Franţei. Pierre Mongin, cel care ocupă în prezent funcţia de preşedinte şi CEO al grupului RATP, deţine această poziţie din 2006, iar în 2009 a fost reales în funcţie prin decret prezidenţial.
În România şeful RATB a fost ales în urma unei hotărâri luate de către 30 dintre cei 55 de consilieri din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cadrul unei şedinţe desfăşurate la finele săptămânii trecute, iar subiectul nici măcar nu era pe ordinea de zi. De altfel, în cadrul şedinţei, viceprimarul Victor Teodor Iovici a şi recunoscut că vina aparţine şi consilierilor care au numit în funcţie şefii RATB.
"Vă reamintesc că de curând l-am numit pe domnul Criţ schimbându-l pe domnul Aron (fostul şef al RATB până în iunie, retras din motive de sănătate - n. red.), probabil că este şi greşeala Consiliului General că de atâta timp am propus că-i vom chema pe cei din Consiliul de Administraţie să ne facă un raport referitor la activitatea regiilor la care Consiliul este acţionar.(…) Nu i-am mai chemat, i-am numit acum trei ani şi i-am lăsat acolo. (…) Mai avem un an de mandat şi cred că ar trebui să-i întrebăm ce au făcut în acest timp", a spus Teodor Iovici, potrivit procesului verbal încheiat în şedinţa Consiliului General din data de 8 noiembrie.
Până la închiderea ediţiei, ZF nu a primit nicio informaţie despre CV-ul noului şef al RATB, Viorel Popescu. Singurele lucruri care se ştiu despre acesta sunt legate de faptul că este de profesie inginer şi că, anterior, ar fi lucrat în cadrul Primăriei Capitalei.
În schimb, despre şeful grupului RATP din Franţa, Pierre Mongin, 57 de ani, se ştie că este un înalt funcţionar public francez care are o vastă experienţă în cadrul instituţiei prefecturii, fiind absolvent al Şcolii Naţionale de Administraţie Publică din Franţa. La finalul lui 2009 el a preluat şi conducerea Systra, grupul internaţional de inginerie în domeniul transporturilor urbane şi al transporturilor feroviare. Mongin, cunoscut ca fiind un tehnocrat, conduce un grup cu o cifră de afaceri de 4,57 mld. euro în 2010, cu 43 de filiale şi 56.000 de angajaţi la nivel internaţional. În componenţa grupului RATP există şi o comisie permanentă pentru inovaţie şi customer service, creată în 2009, cu rolul de a examina cazurile specifice privind serviciile oferite de RATP, în special indicatorii de performanţă ai companiei, calitatea serviciilor şi serviciile de inovare planificate.
În Viena reţeaua locală de transport în comun, Wiener Linien, este condusă de inginerul Günter Steinbauer, care are o experienţă de peste 29 de ani în domeniu şi conduce compania din 2001, fiind responsabil mai ales de divizia tehnică. Anterior, el a fost manager de proiect al construcţiei unei linii de metrou din Viena.
Salariu lunar de 800 de euro pentru un CEO la o companie cu 11.000 de angajaţi
O altă discrepanţă se întâlneşte şi în ceea ce priveşte nivelul de salarizare în cadrul RATB. Fostul şef al RATB, Gheorghe Aron, a avut în noiembre anul trecut un venit lunar de 800 de euro, mult mai mic decât cel încasat de directorul de exploatare, care a avut un venit net de aproape 1.600 de euro în aceeaşi lună, potrivit datelor publicate pe site-ul RATB.
"Şeful RATB ar trebui să aibă un salariu pe măsura responsabilităţilor. La o companie de asemenea dimensiune, venitul lunar net ar trebui să înceapă de la 4.000 - 4.500 de euro net pe lună, la care să se adauge şi un bonus din realizările pe care le obţine, nu doar prin creşterea cifrei de afaceri, ci şi prin măsurarea gradului de satisfacţie a clientului", mai spune Mihaela Damian. Faptul că şefii companiilor de stat au salarii mici, deşi responsabilităţile lor sunt foarte mari îi determină adesea să găsească modalităţi de suplimentare a veniturilor prin alte filiere.
Anul trecut RATB a avut o cifră de afaceri de 166 mil. euro, nivel cu 1,6 mil. euro mai mic decât cel din 2009. Compania primeşte din bugetul Capitalei subvenţii în valoare de 100 de milioane de euro. RATB este doar una dintre companiile de stat care risipeşte banii publici, cheltuind bugete de sute de milioane de euro sub adăpostul subvenţiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
