Eveniment

Lazea, BNR: Dacă ai 4,2 mil. euro într-un singur depozit şi nu în 42 de depozite a câte 100.000, ai o problemă. Băncile ar trebui să îşi întoarcă faţa spre economia reală

Autor: Claudia Medrega

27.03.2013, 00:08 4364

Economistul-şef al BNR Valentin Lazea le-a recomandat românilor, în contextul crizei din Cipru, să nu ţină banii „la saltea“, dar să constituie depozite de sub 100.000 de euro, plafon care este garantat. Celor care au lichidităţi de peste 4,2 mil. euro Lazea le sugerează să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să plaseze diferenţa la bursă sau în fondurile de pensii.

La nivelul Uniunii Europene depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro. În Cipru, deponenţii cu peste 100.000 de euro în cele mai mari două bănci ar putea înregistra pierderi de 40% în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.

„Fiecare are posibilitatea să plaseze câte 100.000 de euro în cele 42 de bănci. Cei care au mai mult de 4,2 mil. euro pot să-şi găsească alte variante alternative, să-i plaseze la bursă, în fondurile de pensii“, a declarat Lazea, spunând că vorbeşte în nume personal.

El le recomandă românilor să nu ţină banii „la saltea“ pentru că deşi dobânzile primite de la bănci pot părea mici, protejează măcar parţial împotriva devalorizării.

Potrivit unui proiect legislativ pregătit de Comisia Europeană, depozitele bancare mari din UE, neacoperite de garanţia de până la 100.000 de euro prevăzută de lege, ar putea fi implicate pe viitor în recapitalizarea băncilor aflate în dificultate.

Populaţia avea la sfârşitul anului trecut constituite la cele 32 de bănci participante la schema de garantare depozite în valoare totală de 115,4 mld. lei, conform datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare.

Economisirea internă a crescut în ultimii ani, însă nu este suficientă pentru a susţine creşterea economiei, România rămânând dependentă de capitalul străin, după cum au tot repetat analiştii.

În februarie, depozitele în lei ale populaţiei au ajuns la 75,2 mld. lei, în creştere cu 0,6% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, în timp ce sumele depozitate de companii au scăzut cu 7,4%. Depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 16,7% comparativ cu februarie 2012.

Băncile s-au bazat în anii de boom pe liniile de finanţare de la băncile-mamă, pentru împrumuturi, însă acestea au avut o tendinţă de diminuare în anii de criză.

Băncile ar trebui să îşi întoarcă faţa spre economia reală şi să se orienteze mai mult către finanţarea companiilor, având în vedere că populaţia s-a supraîndatorat şi plăteşte cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%. Aceasta este una dintre concluziile dezbaterilor de la conferinţa cu tema „Un nou model bancar, pentru o nouă economie“ organizată de publicaţia „Finanţiştii“, la BNR.

Când vorbim de un nou model bancar trebuie să avem în vedere trei dimensiuni: dimensiunea internă a băncii, relaţia cu clienţii şi dimensiunea macro, după cum a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR. „În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, băncile trebuie să-şi întoarcă faţa spre economia reală, spre finanţarea companiilor. Dar noul model bancar trebuie să aibă ca şi contraparte un nou model de companie. Companiile trebuie să se consolideze pentru că există o problemă serioasă, majoritatea intrând în criză de capitalizare“, a spus Olteanu.

Bancherii au încercat să se focalizeze pe creditele corporate în perioada de criză, dar ritmul de creştere nu a fost semnificativ. Băncile au continuat să vândă credite de consum, lansând din când în când campanii de atragere a clienţilor, dar cu toate acestea portofoliile de credite acordate populaţiei au scăzut constant în ultimii patru ani, în condiţiile în care vânzările noi nu au reuşit să acopere rambursările. Faţă de sfârşitul lui 2008, numărul creditelor de consum a scăzut cu circa 1,5 milioane de conturi.

Românii au ajuns să plătească cele mai înalte rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%, a afirmat Lazea. „Pon­derea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%. Însă ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. La serviciul datoriei în venitul disponibil situaţia este total invers, gospodăriile din România stând cel mai prost în context european“. Românii care s-au împrumutat plătesc la bancă lunar de aproximativ două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez sau italian, potrivit datelor prezentate.

În pofida creşterii accelerate, în România activele bancare reprezintă doar aproximativ 70% din PIB, insuficient pentru susţinerea şi generarea eficienţei sistemului, a spus Oana Petrescu, partener al Deloitte.

„Dacă băncile continuă să aibă rentabilităţi sub costul capitalului, investitorii vor înceta să aducă capital, iar capacitatea de creditare va creşte mai încet decât cererea - ceea ce duce la creşterea imediată a costurilor pentru clienţi“, a spus Petrescu.

În perioada următoare activitatea băncilor trebuie des­fă­­şurată în mai mare măsură de „bancheri“ care să ştie să discute cu clienţii, să ştie să citească un bilanţ şi să facă evaluările de rigoare, potrivit lui Petre Bunescu, vicepreşedinte al ARB.

Creşterea creditelor neperformante, capitalizarea în scădere, frica de insolvenţă, intermedierea insuficientă, în­crederea scăzută şi riscurile mari din bilanţuri sunt semnale care indică necesitatea restructurării sistemului financiar-bancar, în opinia analistului Florin Câţu.

 

Oana Petrescu, partener al Deloitte: Dacă băncile continuă să aibă rentabilităţi sub costul capitalului, investitorii vor înceta să aducă capital, iar capacitatea de creditare va creşte mai încet decât cererea - ceea ce duce la creşterea imediată a costurilor pentru clienţi. În pofida creşterii accelerate, în România activele bancare reprezintă doar aproximativ 70% din PIB, insuficient pentru susţinerea şi generarea eficienţei sistemului.

 
 
 

Florin Câţu, analist economic: Sistemul financiar bancar ar trebui să fie restructurat cât mai rapid pentru a elimina riscul sistemic sau de contagiune. Şi este necesară refacerea încrederii în acest sistem. Creşterea creditelor neperformante, capitalizarea în scădere, frica de insolvenţă, intermedierea insuficientă, încrederea scăzută şi riscurile mari din bilanţuri sunt semnale care indică necesitatea restructurării sistemului financiar-bancar.

 

Petre Bunescu, vicepreşedinte ARB şi director general adjunct al BRD-SocGen: Cred că modelul de bancă universală aplicat în România de multă vreme şi-a dovedit rezistenţa. În perioada următoare, băncile vor continua să joace un rol important, dar va trebui să se adapteze la noile realităţi ajustând reţelele de business. Activitatea băncilor trebuie desfăşurată în mai mare măsură de „bancheri“ care să ştie să discute cu clienţii, să ştie să citească un bilanţ şi să facă evaluările de rigoare.

 
 

Bogdan olteanu, viceguvernator al BNR: Când vorbim de un nou model bancar trebuie să avem în vedere trei dimensiuni: dimensiunea internă a băncii, relaţia cu clienţii şi dimensiunea macro. Afacerea bancară fiind o afacere trebuie să redevină profitabilă. Restructurarea internă este evident necesară. În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, băncile trebuie să-şi întoarcă faţa spre economia reală, spre finanţarea companiilor. Dar noul model bancar trebuie să aibă ca şi contraparte un nou model de companie. Companiile trebuie să se consolideze pentru că există o problemă serioasă, majoritatea intrând în criză de capitalizare.

 

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: Ca tendinţă generală, sectorul companiilor care au o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este. La nivelul firmelor, singurul sector cu probleme este real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerţul şi nici industria prelucrătoare. Băncile ar putea să se orienteze mai multe către finanţarea de proiecte cum ar fi domeniul energetic. Sau ar putea să se implice în acordarea de credite-punte pentru proiectele finanţate cu bani europeni.

Dincolo de unele erori tactice făcute de bănci în trecut, cum ar fi creditarea excesivă a populaţiei, în special în valută, există şi factori exogeni, independenţi de bănci, care descurajează creditarea în acest moment. Cum ar putea băncile să crediteze când există atâţia salariaţi care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate.

Cei care au mai mult de 4,2 mil. euro pot să-şi găsească alte variante alternative, să-i plaseze la bursă, în fondurile de pensii. Dacă ai mai mult de 100.000 euro ceea ce foarte puţini au, şi dacă având mai mult de 100.000 euro nu ai buna prevedere de a-i împărţi la 42 de banci, ai o problemă.

AFACERI DE LA ZERO