„Prima este pe termen scurt şi parohială cu accentul să găsim o soluţie naţională la problema pe care o avem. A doua este de regulă pe termen mediu şi lung, macroeconomică şi europeană sau globală. Mediul de afaceri trebuie să înţeleagă că stabilitatea macroeconomică reprezintă fundamentul oricărei dezvoltări durabile, şi nu doar ceva «nice to have» (plăcut să ai - n.red.)“, a afirmat Lazea ieri într-o conferinţă organizată la BNR cu tema „Creştere Sustenabilă: mediul de afaceri şi rolul său în echilibrul macroeconomic“. Lazea a mai spus că o ţară care are 40% datorie publică din Produsul Intern Brut şi care se împrumută la o rată medie a dobânzii de 4% va avea cheltuieli bugetare anuale cu dobânzile de 1,6% din PIB. „Dacă am avea datorie publică de 80% din PIB, atunci ar trebui să plătim dublu, cu 1,6 puncte procentuale mai mult, dar care înseamnă mai puţini bani pentru educaţie, sănătate.“
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat că sectorul public trebuie să fie pregătit ca atunci când în mod inevitabil intervine o ajustare să nu îl găsească aşa cum s-a întâmplat în 2008, adică nepregătit.
„Dacă eşti deja prea îndatorat şi ai deficite mari, nu ai cum să reacţionezi şi atunci rămâi fără instrumentul numit politică fiscală.“
El a mai adăugat că în prezent nu se ştie cum evoluează cererea în aceste noi condiţii pe care România le-a creat cu impulsul fiscal. „Pe de o parte publicul poate să creadă că este deflaţie, pe de altă parte avem codul fiscal care ne duce cererea peste estimările noastre, peste potenţial.“
Croitoru a conchis spunând că în România salariile au crescut cel mai repede, atât nominal cât şi real, în ţările din regiunea central şi est europeană, iar asta în condiţiile în care productivitatea nu face progrese de doi ani, dimpotrivă chiar s-a alterat.
