Eveniment

Le-a ajuns cuţitul la os: primăriile împrumută zeci de milioane de lei pentru plata arieratelor

Le-a ajuns cuţitul la os: primăriile împrumută zeci de milioane de lei pentru plata arieratelor

Consiliul local al Primăriei Sectorului 6 Bucureşti - unul dintre campionii arieratelor

Autor: Iulian Anghel

26.02.2013, 00:07 1454

De la administraţii care cer zeci de milioane de lei la comune mici, mulţi în­cearcă această portiţă, ca urmare a apariţiei Ordonanţei de Urgenţă 3/2013 care obligă autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina.

Pentru a le ajuta, ordonanţa prevede că, până la 29 martie 2013, Trezoreria Statului poate împrumuta administraţiile locale din vărsăminte din privatizare, pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25%/an, în prezent). Suma totală ce a fost alocată în acest scop este de 800 milioane de lei (177 milioane de euro), dar nu este clar ce se va întâmpla dacă suma totală nu ajunge. Pentru că, deocamdată, sunt zeci de administraţii care apelează la astfel de împrumuturi.

Multe dintre consiliile locale din România nu au adoptat bugetul pe 2013, dar s-au grăbit să aprobe împrumuturi pentru plata arieratelor (mai vechi de 3 luni). Unul dintre cele mai mari împrumuturi se pregăteşte să-l facă Primăria Sectorului 6 Bucureşti - 87,7 milioane de lei (aproape 20 milioane de euro), dar primarul Rareş Mănescu crede că împrumutul este unul benefic: "Îi va aduce sectorului 6 al Municipiului Bucureşti beneficii pe termen lung, oferind municipalităţii posibilitatea de a concentra eforturile financiare cu precădere în vederea implementării cu succes a obiectivelor de investiţii de interes public local".

Între muncipalităţile care se vor împrumuta astfel se numără Slatina care vrea 31,6 mil. lei, Iaşiul care cere 29 mil. lei, Mangalia - 19,4 mil. lei, Suceava - 15 mil. lei, Oradea - 14,4 mil lei, Drobeta-Turnu Severin - 10 mil. lei, Piatra Neamţ 8,1 mil. lei sau Bacău - 6,5 mil. lei.

Sunt şi consilii judeţene care apelează la astfel de împrumuturi - de pildă, CJ Constanţa a aprobat un împrumut de la Trezorerie de 18 mil. lei, în vreme ce CJ Vâlcea unul de doar 930.000 lei - dar şi comune mici care totuşi împrumută sume substanţiale pentru puterea lor financiară - de pildă, comuna Vadu Crişului (Bihor) cere 720.000 lei, după ce anul trecut a mai împrumutat 450.000 lei pentru un an. Primăria Vadu Crişului nu publică pe site-ul său bugetul de venituri şi cheltuieli, dar acesta nu poate să fie prea mare de vreme ce comuna are doar 4.400 de locuitori.

Nu există o statistică clară privind volumul arieratelor înregistrate de administraţiile locale. Dar situaţiile de mai sus arată că datoriile neplătite ale administraţiei locale reprezintă o problemă, dacă ele sunt scăpate din frâu.

Nu este pentru prima dată când un guvern încearcă să reducă datoriile administraţiei locale oferindu-i împrumuturi avantajoase pentru acest scop. În 2010 Guvernul Boc a alocat prin Trezorerie 360 mil. euro (la o dobândă de 6,25%) pentru a ajuta administraţia locală să-şi achite arieratele. Dar iată că, la trei ani de atunci, arieratele au fost făcute la loc. În cazul Primăriei Sectorului 6, cele 87 mil. lei ce vor fi împrumutaţi pentru stingerea lor înseamnă peste 10% din bugetul care este situat undeva la ceva mai mult de 700 mil. lei.

Către cine sunt aceste arierate? Către companiile ce furnizează utilităţile. De exemplu, Iaşiul are datorii la energie termică de 22 mil. lei, la salubritate de 4,4 mil. lei, la întreţinere spaţii verzi de 2,7 mil. lei, la compania de gaze, 4,9 mil. lei, la lumină 630.000 lei şi la transport 441.000 lei.

Datoriile totale ale administraţiei locale erau la 30 noiembrie 2012, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, de 13,5 mld. lei (5,6%, din totalul datoriei publice de 240 mld. lei). Mai important este însă că datoria publică locală s-a dublat o dată la câţiva ani - prin 2000 şi 2001 aceasta fiind aproape de zero.

Guvernul a promis Fondului Monetar International că se va asigura că primăriile cu datorii vor majora taxele locale în raport cu evoluţia inflaţiei din ultimii trei ani (16%), angajamentul fiind inclus în ultima scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul ca o măsură de a evita acumularea unor noi arierate.

"Pentru a preveni viitoare arierate, ne vom asigura că autorităţile locale cu arierate cel puţin vor creşte ratele de taxare pe proprietate în acord cu inflatia", a fost promisiunea Guvernului inclusă în documentul din ianuarie convenit cu Fondul Monetar International (FMI), publicat de agenţia de presă Mediafax.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO