Eveniment

Lecţia pandemiei de COVID-19: spitalele trebuie să intre în subordonarea directă a Ministerului Sănătăţii

Lecţia pandemiei de COVID-19: spitalele trebuie să intre în subordonarea directă a Ministerului Sănătăţii

În România funcţionează 368 de spitale publice, conform celor mai recente date de la Statistică

Autor: Georgiana Mihalache

15.05.2020, 00:08 824

Pe durata stării de urgenţă, Ministerul Sănătăţii a avut control asupra spitalelor din ţară, subordonate autorităţilor locale, pentru a putea avea libertate de numire sau demitere acolo unde managerul unităţii medicale nu ţinea situaţia sub control. „Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului“, susţine Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii. Sunt peste 360 de spitale publice în România, din cele mai recente date.

Cazurile spitalelor din Suceava, Vrancea, Hunedoara, în care coronavirusul s-a răspândit fără să fie ţinut sub control de conducerile unită­ţilor medi­cale, a pus sistemul de sănătate public faţă în faţă cu haosul şi lipsa de organizare, atât în rândul echipelor medicale, cât şi al pacienţilor, lipsind protocoalele din spital.

Primele victime au fost chiar medicii, care, în lipsa unei proceduri decise la nivel naţional şi a unui stoc de materiale de protecţie, nefiind realizată o centralizare a necesarului de echipamente, s-au infectat cu noul virus.

Spitalul Judeţean Suceava, de exemplu, a stat închis câteva zile în martie pentru a se realiza dezinfecţia, după ce mai multe cadre medicale au fost confirmate cu coronavirus. Mai mult, o parte din personalul medical a rămas acasă în carantină până când s-au vindecat, iar pentru a menţine activitatea spitalului au fost chemaţi medici de la alte unităţi medicale.

„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi. După ridicarea stării de urgenţă vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministe­rului. Este nevoie şi de actualizarea legii sănătăţii pentru că actuala variantă este depăşită“, a spus Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii.

ZF a scris despre importanţa centralizării spitalelor şi a unei decizii comune pentru toate unităţile medicale, astfel încât să fie asigurat necesarul de resurse pentru activi­tatea medicală, în special în timpul crizei sanitare.

După ce situaţia a scăpat de sub control, Ministerul Sănătăţii a trimis controlul la spitalul din Suceava, iar concluziile rapor­tului au fost făcute publice ieri.

,,Conform raportului transmis ministru­lui sănătăţii de către secretarul de stat Oprea, la Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava au fost depistate mai multe deficienţe privind planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară COVID-19, precum şi în alertarea şi antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19. Condu­ce­rea instituţiei nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie“, se arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

La debutul pandemiei de COVID-19 în România, sectoarele destinate pacienţilor cu coronavirus din spitalul judeţean din Suceava funcţionau la capacitate „de avarie“, aşa cum observă Ministerul Sănătăţii, doar 15% din personal fiind asigurat pentru cazurile de COVID-19.

Personalul nu a fost protejat, iar raportul ministerului de resort prezintă protecţia personalului ca fiind ,,inadecvată, necores­punză­toare, improvizată“.

„În ceea ce priveşte circuitele funcţionale specifice, cu toate că spaţiul de spitalizare era împărţit în sectoare COVID-19 şi non-COVID, nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiştilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea şi separarea lor. Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi nu a reuşit să acopere, în timp util, necesităţile de investigare“, se mai arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

Situaţia de la Suceava a fost replicată, la un nivel mai redus însă, şi în Hunedoara şi Vrancea, acolo unde numărul de pacienţi infectaţi, dar şi de cadre medicale cu noul virus era pe punctul de a scăpa de sub control.

Spitalele au rămas săptămâni întregi fără aparatură de testare pentru că achiziţiile s-au făcut în continuare la nivelul fiecărei unităţi medicale, materialele de protecţie au lipsit şi a fost nevoie în unele cazuri de conducere militară pentru a stabiliza situaţia.

AFACERI DE LA ZERO