♦ Cei patru directori au folosit banii pentru a construi ecosisteme digitale, au cumpărat echipamente IT, au construit surse de energie regenerabilă şi au adus programe europene în şcolile lor.
Patru directori de şcoală au fost premiaţi în cadrul celei de-a noua a ediţii a Galei Premiilor pentru Directorii Anului, organizată de Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE). Împreună, aceştia au gestionat proiecte de peste 9 milioane de euro care au dus la transformarea şcolilor lor – de la digitalizare completă şi energie verde la programe pentru incluziune şi inovaţie didactică.
Titlul de directorul anului 2025 a fost câştigat de Mariana Stan de la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Dor Mărunt, judeţul Călăraşi. La categoria inovare, a fost premiat Marius-Cosmin Pintea, directorul Liceului Teoretic Teiuş din judeţul Alba, iar la categoria antreprenoriat, Iulian-Ninel Nicolae, directorul Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Magheru“ din Caracal, judeţul Olt. Titlul de Directorul Anului 2025 pentru Egalitate de Şanse i-a revenit Sorinei Marinela Perşinaru de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 1 din Bucureşti.
„Câştigătorii de anul acesta sunt exemple care pot fi urmate de alte şcoli: de la atragerea eficientă de fonduri europene şi organizarea de mobilităţi pentru elevi şi profesori la desfăşurarea de ore remediale sau utilizarea de surse de energie regenerabilă“, susţine Simona Pavelescu, director executiv al AVE.
Mariana Stan, directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 1 din Dor Mărunt, judeţul Călăraşi, a implementat proiecte care au transformat dinamica şcolii, oferind elevilor o voce şi un spaţiu autentic de exprimare, iar profesorilor o oportunitate de inovare didactică.
„Şcoala Dor Mărunt este o şcoală rurală. Progresul pentru şcoala Dor Mărunt înseamnă să treci copilul de la nota 4 la 5, de la 5 la 6, de la 6 la 7. Ştiu că este un progres şi de la 9 la 10, dar copilul acela are alţi factori care să intervină în progresul lui şcolar. Copiii au nevoie de sprijin de tot felul, ne interesează poveştile din spatele situaţiilor de criză prin care unii copii trec. Cum putem să descoperim lucrul acesta? Văzând fiecare copil în parte, să ştie că este văzut, apreciat şi să ştie că cineva, cuiva din şcoala Dor Mărunt îi pasă de el“, a spus Mariana Stan.
Prin iniţiativa „Pastila de dimineaţă“, ea a introdus în programul şcolii câte 15 minute zilnic pentru învăţare interdisciplinară şi formarea gândirii critice atât la elevi, cât şi la cadrele didactice.
Profesorii sunt susţinuţi să creeze resurse educaţionale deschise, iar elevii au învăţat să utilizeze aplicaţii educaţionale şi să creeze conţinut digital propriu (podcasturi, reviste şcolare online, infografice). Participarea elevilor la activităţi extracurriculare şi proiecte a crescut cu 40%, iar profesorii sunt implicaţi activ în grupuri de lucru sau crearea de resurse în proporţie de peste 80%.
De asemenea, ea a construit un ecosistem digital adaptat nevoilor reale ale şcolii şi toate clasele au fost dotate cu echipamente IT la standarde europene. A atras fonduri europene (POCU, PNRAS, PNRR), gestionând un buget de aproximativ 2 milioane de euro.
Marius-Cosmin Pintea, directorul Liceului Teoretic Teiuş din judeţul Alba, a dezvoltat un model integrat de intervenţie, axat pe modernizare digitală, îmbunătăţirea infrastructurii, educaţie incluzivă şi bunăstare socio-emoţională.
Procesul educaţional a fost complet digitalizat prin dotarea tuturor elevilor şi profesorilor cu tablete şi echipamente IT. Peste 90% dintre aceştia utilizează în mod activ tehnologia la clasă.
Finanţarea necesară implementării intervenţiilor din şcoală a fost obţinută printr-o combinaţie de programe europene (FEDR, PNRR), buget naţional şi local, parteneriate cu ONG-uri şi comunitatea şi resurse proprii ale unităţii de învăţământ. Valoarea totală a bugetului gestionat se ridică la aproximativ 2,6 milioane de euro.
Iulian-Ninel Nicolae, directorul Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Magheru“ din Caracal (judeţul Olt), a reuşit să repoziţioneze şcoala ca un exemplu local de dezvoltare durabilă şi educaţie modernă. Prin implementarea proiectului de Creştere a Eficienţei Energetice Moderate, în valoare de peste 2 milioane de euro, şcoala a devenit un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte utilizarea surselor de energie regenerabilă.
Sorina Marinela Perşinaru, directoarea Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 1 din Bucureşti, a înfiinţat singurul liceu special autorizat din Capitală pentru elevii cu dizabilităţi intelectuale, asigurând implementarea unui model de intervenţie integrat şi funcţional, care conectează educaţia, terapia, formarea profesională şi dimensiunea europeană.
Liceul a fost creat pentru a asigura continuitate educaţională într-un cadru adaptat, după finalizarea învăţământului gimnazial, şi le oferă tinerilor din grupurile vulnerabile şansa să urmeze calificări profesionale relevante în regim liceal tehnologic, cu sprijin educaţional, terapeutic şi social integrat.
Şcoala are, din anul 2021, dublă acreditare Erasmus (în domeniul educaţiei şcolare şi al formării profesionale VET), iar, în 2025, a obţinut pentru a treia oară consecutiv certificatul naţional de Şcoală Europeană.
A trecut de la statutul de beneficiar punctual la lider de consorţiu educaţional pentru formare profesională, promovând principiul incluziunii, diversităţii şi egalităţii de şanse în cadrul proiectelor Erasmus+, cu peste 30 de mobilităţi pentru elevi şi 46 pentru profesori în ultimii doi ani, în opt ţări europene. A atras fonduri europene prin proiecte din cadrul programului Erasmus+ de peste 2,4 milioane de euro.
