Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţia din subordinea primului-ministru responsabilă de retrocedări, a emis săptămâna trecută un titlu de despăgubire în valoare record de 297,6 milioane de lei pentru o persoană care a depus dosar de retrocedare în 2010. Ieri, în presă, a apărut informaţia că beneficiarul titlului de despăgubire ar fi Vasile Geambazi, unul dintre nepoţii lui Gigi Becali, iar surse oficiale au confirmat informaţia pentru Ziarul Financiar.
Vasile Geambazi (foto Cancan.ro) ar fi cumpărat dosarul de retrocedare înainte de 2010 de la fostul proprietar de drept la un preţ de circa 10%-20% din valoarea compensaţiei şi a obţinut în instanţă despăgubiri de 297,6 milioane de lei pentru o suprafaţă de 21 de hectare de teren situat în Voluntari, potrivit aceloraşi surse. Suma de aproape 300 milioane de lei va fi plătită de la bugetul de stat în termen de cinci ani în tranşe anuale egale începând de la 1 ianuarie 2014.
Acordarea acestui titlu de despăgubire în valoare record unui cesionar şi nu fostului proprietar de drept arată că procesul de despăgubire s-a transformat în România într-o afacere extrem de bănoasă pentru cei care cumpără drepturi litigioase.
România a retrocedat mai mult decât oricare stat din UE
România a scos la retrocedat mai mult decât orice alt stat din Europa: terenuri agricole şi forestiere, şcoli şi spitale, imobile, acţiuni la cele mai valoroase companii din sectorul energetic, şi tot mai sunt cereri nesoluţionate. Însă mare parte din despăgubirile făcute de stat în ultimii opt ani au ajuns pe mâna unor persoane care nu avut legătură cu procesul de retrocedare şi care au profitat de legile extrem de complicate şi de termenele lungi pentru a cumpăra dosarele de la foştii proprietari sătui să mai aştepte rezolvarea dosarelor la ANRP.
Mai mult, premierul Victor Ponta a condamnat în urmă cu câteva luni neregulile din activitatea ANRP făcute de fostele conduceri şi supraevaluarea dosarelor, declarând că va găsi o soluţie prin care va face publice numele celor care au încasat cele mai mari despăgubiri.
ANRP a publicat pentru prima dată pe site-ul propriu lista detaliată a dosarelor rezolvate însă nu a publicat şi numele beneficiarilor, deşi compensaţiile se plătesc din bani publici. Preşedintele ANRP a declarat pentru ZF că legea interzice publicarea de date cu caracter personal. În primele două şedinţe de la reluarea procedurii de despăgubire, ANRP a acordat titluri de despăgubire în valoare record de 700 milioane de lei pentru 52 de dosare. Câteva sute de dosare aşteaptă rezolvare de la ANRP.
Impozitarea cu 85%, încă neclară
Potrivit noii legi de retrocedare (numărul 165/2013), în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin, cesionarul ar trebui să încaseze doar 15% din diferenţa dintre compensaţia primită şi preţul plătit pe dosar, susţin avocaţii. De exemplu, dacă cesionarul a plătit 60 milioane de lei pe dosar, atunci ar trebui să încaseze doar 36 milioane de lei de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, George Băeşu, preşedintele ANRP, susţine că în cazul titlului de despăgubire de 300 milioane lei nu se aplică impozitul de 85% pentru că decizia de despăgubire a fost emisă de către instanţa de judecată în baza legii vechi, respectiv 247/2005 care nu supra-impozitează cesionarii de drepturi litigioase.
„Dacă impozitul de 85% nu se aplică dosarelor vechi atunci acest impozit este doar o măsură populistă şi nu are nici un efect pentru că mare parte din dosare au fost tranzacţionate în trecut“, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
De aceeaşi opinie este şi avocatul Iulian Lepa care susţine că titlurile deţinute de cesionari ar trebui impozitate cu 85% iar suma reţinută direct la sursă, mai exact beneficiarul să încaseze 15% din diferenţa dintre suma primită drept compensaţie şi preţul plătit pe dosare.
Ziarul Financiar a tras de mai mult ori un semnal de alarmă cu privire la riscurile tranzacţionării drepturilor litgioase cerând ca prin noua lege de restituire să fie interzise cesionările. ZF a scris că impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacţiei poate fi ascunsă şi astfel aplica un impozit pe o sumă falsă.
1.000 de cesionari au încasat 7 mld. lei
Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani arată cât de bine au ştiut samsarii să speculeze în interes personal o legislaţie slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condiţiile în care 13.000 de foşti proprietari au luat cumulat mai puţin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu „acordul“ autorităţilor statului.
În martie 2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu şi cu Varujan Vosganian la cârma Ministerului de Finanţe a aprobat o hotărâre prin care a fost posibilă vânzarea acţiunilor Fondului Proprietatea cu trei ani înainte de listarea la bursă. Prin această hotărâre a apărut o adevărată bulă speculativă cu acţiuni FP: politicieni şi persoane cu influenţe politice au cumpărat de la foştii proprietari la preţuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acţiuni la fond, dar şi fonduri străine de investiţii care au ajuns să controleze fondul.
Din 1991 până în 2013 România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren intravilan şi extravilan, alte 5 miliarde de euro în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la giganţii energetici.
Principalii beneficiari ai despăgubirilor au fost cesionarii de drepturi litigioase, cei care au cumpărat dosarele, şi nu foştii proprietari.
Din 27.000 de dosare soluţionate de ANRP, doar 13.000 au primit efectiv compensaţii. 3,8% din totalul dosarelor sunt ale cesionarilor şi au primit 7 miliarde de lei, faţă de 6,4 miliarde de lei cât le sunt cuvenite restului de 26.000 de dosare care aparţin proprietarilor de drept.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
