Eveniment

Leonard Orban, consilier prezidenţial: "Apariţia unui guvern unic al UE este inevitabilă. România a aderat la Pactul Euro plus pentru a putea rămâne la masa deciziilor"

Leonard Orban, consilier prezidenţial: "Apariţia unui guvern unic al UE este inevitabilă. România a aderat la Pactul Euro plus pentru a putea rămâne la masa deciziilor"

Leonard Orban (48 de ani)

Autor: Iulian Anghel

30.03.2011, 23:49 165

Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nufoarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie deregle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră dince în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate deBruxelles. Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii.Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniuleconomic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, înadevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politicaeconomică şi fiscală este inevitabilă, susţine Leonard Orban (48 deani), consilier al preşe­dintelui Traian Bă­sescu, fost comisareuro­­pean - primul din partea României.

Când, în urmă cu un an, Orban a venit la Cotroceni în poziţia deconsilier acest lucru a constituit o mică sur­priză. Pentru că eraşi este fratele unui lider liberal, Ludovic Orban, şi a fost trimisla Bruxelles în poziţia de comisar european de guvernul liberaluluiCălin Popescu-Tări­ceanu. Iar liberalii erau şi atunci ca şi acumla cuţite cu preşedintele Băsescu. Acum fostul comisar, care ţineînsă să fie socotit un tehno­crat independent de partide, este unuldintre susţinătorii puternici ai poziţiilor preşedintelui, celpuţin în materie de politici europene pe care le şiinfluenţează.

Într-un interviu pentru ZF el justifică anunţul intempestiv alpreşedintelui anume că România a aderat la "Pactul Euro plus",adăugând, în mod cu totul nou, că adoptarea documentului "este unprim pas spre un guvern european". În contextul în care în modsurprinzător şi fără o dezbatere publică prealabilă preşedintele aanunţat aderarea României la "Pactul euro plus" - o înţelegere princare statele UE (pactul era destinat iniţial ţărilor din zona euro)se obligă să-şi calibreze cheltuielile şi să-şi reducă deficitele -consilierul prezi­denţial susţine că această aderare care ar puteapărea pripită era necesară pentru ca România să rămână la masadeciziilor UE.

"Decizia a fost luată de Guvern. Dar aderarea era necesarăpentru că, în ultima vreme, s-au luat decizii la nivelul UE 17(ţările din zona euro - n.n.), dar care au fost obligatorii pentrutoţi. Este mare nevoie să fii la masa deciziilor. Este o etapă careajută în această privinţă şi la aderarea la zona euro."

De ce a aderat însă România, iar alte ţări din afara euro, ca depildă Ungaria, nu au făcut-o?

"Nu au aderat Marea Britanie care, probabil, nici nu o să ofacă, nu a aderat Cehia (care are un guvern eurosceptic - n.n.),Ungaria din cauza problemelor impo­zi­tării şi Suedia. Dar Româniaa luat deja măsurile care se regăsesc în acest pact. Viitorul acordcu FMI de tip preventiv (precautionary agree­ment) intră întiparele pactului pentru competitivitate (Euro plus - n.n.)."

Potrivit lui Orban, unele ţări ca Irlanda sau Slovenia s-autemut că competenţele pe domeniul impozitării le vor fi afectate.Asta este şi temerea ungurilor.

"Impozitarea directă rămâne însă o competenţă naţională", aratăOrban.

Nu doar aderarea la Euro plus, ci şi alţi paşi care se fac(decizii luate săptămâna trecută la Bruxelles privind aşa-numitastrategie UE 2020) vor limita puterea de decizie a guvernului de laBucureşti, de fapt a tuturor guvernelor europene.

În aprilie, România va trebui să prezinte la Bruxelles mai multemăsuri pe care să le introducă în aşa-numitul Plan Naţional deReformă (PNR). "La Bruxelles s-a dat sprijinul politic pentruconsolidarea strategiei UE 2020. Decizia schimbă fundamentalmaniera de pregătire a guvernelor şi a parlamentelor naţionale.Până la sfârşitul lui aprilie România trebuie să transmită PlanulNaţional de Reformă şi programul de convergenţă la zona euro.Acestea vor conţine indicatori macro care vor fi incluşi înbugetele pe anul următor. Bugetele trebuie agreate de ComisiaEuropeană, care va face recomandări, iar problema va fi discutatăşi la Consiliul European (summit-ul şefilor de state şi de guverne- n.n.). Consiliul va face şi el recomandări pentru fiecare stat înparte. Recomandările vor fi pe masa Parlamentului în momentul încare se va discuta bugetul, iar ele trebuie respectate", explicăOrban importanţa deciziilor adoptate săptămâna trecută laBruxelles.

Ideea Pactului Euro plus a fost enunţată de Germania şi Franţaşi apoi preluată de Comisia Europeană. Consi­derentul a fost căactualele reglementări nu sunt suficiente pentru a aduce mai multărigoare şi disciplină economică.

"Este un set de măsuri autoasumate pe patru domenii care nuintră în compe­tenţele comunitare, ci în cele naţionale şi urmăresccreşterea competitivităţii, creş­terea ratei de ocupare,consolidarea finanţelor publice şi o guvernanţă euro­peană."

Însă unele ţări din UE sunt mai dezvoltate ca România. Îşipermit o restrângere a cheltuielilor pe termen lung, însă oricareguvern român va avea nevoie, la un moment dat, de deficite, celpuţin pe zona de dezvoltare. Cum se împacă acceptarea unui deficitbugetar de maximum 3% din PIB (acest deficit este stabilit dejapentru zona euro, dar a fost încălcat de toate statele confruntatecu criza) care ar putea fi introdus şi în Constituţie, cum aanunţat preşedintele Băsescu, cu nevoia de cheltuieli mai maripentru investiţii care s-ar putea traduce în deficite mai mari?

"Modelul german al austerităţii este unul de succes.Cheltuielile trebuie ajustate de aşa natură încât deficitul de 3%să meargă spre dezvoltare. România are o problemă serioasă cucreşterea conpetitivităţii, iar aceste măsuri pe care le ia vor fimonitorizate de UE. Aici nu ne confruntăm cu opţiunea de a fi maimult sau mai puţin populişti, ci cu o opţiune strategică: vrem sămai însemne ceva Uniunea Euro­peană? Există în UE un set dedezavantaje majore care, dacă nu vor fi corectate, vor conduce lasituaţia în care Uniunea îşi va pierde relevanţa şi influenţa. Dacăse va întâmpla acest lucru, el va fi simţit la nivelul fiecăruicetăţean european, pentru că nivelul de trai va scădea drastic.Începem să pierdem avantajele, avem o problemă serioasă de ordindemografic, o lipsă de constanţă a politicilor. Un mare dezavantajeste lipsa unui Guvern la nivelul UE", susţine Orban, poziţie carel-ar putea caracteriza drept unul dintre cei mai "duri"federalişti.

Către un guvern unic european

În urmă cu câteva decenii, o butadă a fostului secretar de statamerican Henry Kissinger a făcut carieră. Referindu-se la manieradezlânată a europenilor din UE de a lua decizii şi la divizarea lorpe probleme importante, Kissinger a glumit: Pe cine sun dacă vreausă vorbesc cu Europa? Fostul comisar european spune că nevoia îi vaobliga pe europeni să-şi coordoneze poziţiile, iar apariţia unuiguvern al UE este inevitabilă, dacă Uniunea vrea să mai însemneceva.

În faţa competiţiei dure a Asiei şi Americii, Europa va trebuisă-şi aleagă un guvern unic, altminteri riscă să-şi piardăinfluenţa. O pierdere a influenţei ar însemna o lovitură extrem dedură pentru fiecare cetăţean pentru că pierderea influenţeiechivalează cu scăderea drastică a nivelului de trai. "Eu nu văd oaltă soluţie decât un guvern european", spune Orban. În UE existăîncă îngrijorări mari, chiar dacă sunt şi semne pozitive derevenire economică. "Testele de stres care au fost anunţate pentrubănci ne vor forma o imagine despre cum stăm pentru că crizafinanciară nu a dispărut."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO