În perioada 2019 -2021 Ministerul Finanţelor şi-a propus să se finanţeze preponderent în monedă naţională, astfel încât ponderea datoriei în lei să fie 45 - 60% din totalul datoriei publice guvernamentale, alături de emiterea de obligaţiuni în euro, arată Strategia de administrare a datoriei publice
Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2019-2021 va fi discutată în şedinţa de Guvern de luni.
Strategia stabileşte o serie de linii directoare strategice reprezentând principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2019 -2021: 1. Finanţarea netă preponderent în monedă naţională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat şi totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar ţinând cont în acelaşi timp de capacitatea de absorbţie a pieţei interne, şi, în general de cererea pentru instrumentele de datorie în lei4, precum şi de necesităţile diversificării bazei de investitori în titlurile de stat. 2. În funcţie de condiţiile din piaţă, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere asigurarea prefinanţării parţiale a necesităţilor de finanţare estimate pentru anul următor. 3. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanţărilor de titluri de stat pe termen scurt. 4. Atenuarea riscului de refinanţare şi a riscului de lichiditate prin menţinerea unei rezerve în valută5 la un nivel confortabil şi eventual prin alte instrumente în funcţie de condiţiile şi termenii acestora. 5. Menţinerea prezenţei pe pieţele internaţionale de capital prin emisiuni de euroobligaţiuni predominant în Euro şi accesarea oportunistă a pieţelor internaţionale de capital în USD sau în alte valute, avându-se în vederea extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum şi raportul cost/risc asociat acesteia şi diversificarea bazei investiţionale. 6. În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în Euro. 7. Emisiunile pe piaţa internă în Euro vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali în lipsa unor instrumente alternative de plasament, în condiţiile unui raport maturitate/cost avantajos. 8. Menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an şi a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie. 9. Utilizarea instrumentelor de finanţare oferite de către instituţiile financiare internaţionale, avându-se în vedere termenii şi condiţiile avantajoase oferite de acestea.
Pentru prevenirea riscului valutar ministerul îşi propuneasigurarea unei finanţări nete într-o pondere mai mare din surse interne şi menţinerea ponderii datoriei denominate în moneda naţională din total datorie publică guvernamentală între 45% (minim) - 60%. Această strategie de finantare va ţine cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne a titlurilor de stat şi de costul asociat acesteia.
O altă măsură este menţinerea ponderii datoriei denominate în euro în total datorie denominată în valută în intervalul 80%(minim) - 95%.
Pentru prevenirea riscului de refinanţareFinanţele au în vedere menţinerea ponderii datoriei scadente în termen de 1 an în intervalul 15% şi 25% (maxim) pentru datoria în moneda naţională şi între 10% şi 20% (maxim) pentru datoria totală, menţinerea maturităţii medii rămase în intervalul de 3,5 ani (minim) şi 5,0 ani pentru datoria în moneda naţională şi între 6,0 ani (minim) şi 7,0 ani pentru datoria totală, precum şi menţinerea unei rezerve financiare în valută la un nivel confortabil, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare.
Alte măsuri sunt menţinerea ponderii datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an în intervalul de 15% şi 25% (maxim) pentru datoria în moneda naţională şi între 10% şi 20% (maxim) pentru datoria totală, precum şi menţinerea perioadei medii până la următoarea modificare a ratei dobânzii în intervalul de 3,5 ani (minim) şi 5 ani pentru datoria în moneda naţională şi între 6,0 ani (minim) şi 7,0 ani pentru datoria totală.
Pe parcursul anului 2018, necesităţile brute de finanţare la nivel guvernamental (central şi local) în valoare de 70,8 mld. lei au fost acoperite în proporţie de cca 78% din surse interne şi 22% din surse externe.
Volumul emisiunilor de titluri de stat denominate în lei pe piaţa internă a fost de 42,9 miliarde lei, iar cele denominate în euro au fost de 612 milioane. În completare, în lunile iulie, august şi decembrie, au fost lansate 3 emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei în formă dematerializată prin Programul TEZAUR, cu maturităţi de 2, 3 şi 5 ani, totalizând 2 mld. lei.
În ceea ce priveşte sursele externe, în anul 2018 MFP a atras de pe pieţele financiare internaţionale un volum de 3,75 mld. euro, şi 1,20 mld.USD prin trei emisiuni de euroobligatiuni, reprezentând echivalentul a 4,6 mld. Euro.
Principalele riscuri asociate ipotezelor macroeconomice din scenariul de bază arată că, prin prisma deciziilor de politică monetară anticipate/estimate atât pe plan intern, cât şi extern, se anticipează menţinerea unui context de piaţă relativ stabil pentru a doua jumătate a anului 2019.
