Eveniment

Liderii coaliţiei s-au dezis de Roşia Montană. Cum s-a prăbuşit în doar 3 ore un proiect care stârneşte controverse de 15 ani

Liderul PNL Crin Antonescu (dreapta) a produs ieri o surpriză de proporţii anunţând că se opune proiectului Roşia Montană trimis de guvern Parlamentului. În faţa noii realităţi politice, premierul Victor Ponta a admis că soluţia nu este decât respingerea proiectului. Mediafax Foto

Liderul PNL Crin Antonescu (dreapta) a produs ieri o surpriză de proporţii anunţând că se opune proiectului Roşia Montană trimis de guvern Parlamentului. În faţa noii realităţi politice, premierul Victor Ponta a admis că soluţia nu este decât respingerea proiectului. Mediafax Foto

Autor: Iulian Anghel, Andi Manciu

09.09.2013, 20:07 1886

O ieşire publică anunţată în ultimul moment a copre­şedintelui USL şi lider al PNL Crin Antonescu împotriva proiectului de lege care urma să legifereze exploatarea de la Roşia i-a luat prin surprindere pe cei din PSD, care au admis că nimic nu mai este de făcut şi că lucrurile nu pot înainta.

Nu mai este altă soluţie decât ca proiectul să fie respins în Parlament, a admis premierul Victor Ponta, preşedinte al PSD şi copre­şedinte al USL – punând cruce proiectului.

Astfel, în doar 3 ore - de la ora 12.00, când Antonescu a organizat o conferinţă de presă în care a susţinut că documentul trebuie fie retras, fie respins, şi până în jurul orelor 15.00, când premierul s-a propunţat şi el pentru respingerea legii – a fost „îngropat“ un proiect care stârneşte controverse de 15 ani.

Cum a justificat Antonescu opoziţia sa „personală“ faţă de exploatarea aurului de la Roşia Montană? Sentimentul public contrar proiectului e mai important decât datele tehnic, a susţinut preşedintele PNL: „Cred că proiectul exploatării la Roşia Montană nu poate fi susţinut, proiectul fie ar trebui retras (...) Eu cred că trebuie respins“.

La puţină vreme, premierul avea să afirme că nu mai susţine constituirea unei comisii speciale a Parlamentului pentru Roşia Montană, cum se vehicula iniţial, deoarece nu vrea să „prostească“ oamenii cu un astfel de joc politic de vreme ce atât liderul PNL Crin Antonescu, cât şi cel al PDL Vasile Blaga s-au pronunţat împotriva proiectului.
 

Ponta s-a grăbit să spună că România va plăti despăgubiri, dar procesul nu există

Cum explică el totuşi ceea ce a părut o grabă de a promova proiectul de lege în urmă cu nici două săptămâni, proiect care a provocat manifestaţiile de stradă de amploarea celor din iarna lui 2012 şi în faţa cărora liderii politici au înclinat ieri steagul?

Premierul a explicat că, în cazul proiectului Roşia Montană, a dorit ca guvernul să nu aibă o răspundere asupra acestuia, pentru a nu plăti despăgubiri. În mod sigur compania canadiană se va adresa justiţiei şi va cere daune, a opinat el.

De altminteri, imediat după luările de poziţie ale liderilor politici, compania Gabriel Resources a anunţat că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii proiectului, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.

„Gabriel încearcă să obţină rapid confirmări privind declaraţiile făcute şi clarificări asupra impactului asupra propunerii referitoare la avizarea proiectului Roşia Montană. Dacă propunerea legislativă este respinsă, compania va evalua toate variantele de acţiune disponibile, inclusiv notificarea formală a intenţiei de a iniţia un litigiu ca urmare a multiplelor încălcări ale tratatelor internţionale referitoare la investiţii“, se arată în comunicatul companiei canadiene, citat de Mediafax.
 

Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit la bursa din Toronto

Compania a recomandat, în comunicat, precauţie investitorilor care tranzacţionează acţiunile Gabriel Resources până la o nouă notificare. Însă, imediat, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu până la 70% la bursa din Toronto, după ce au deschis la 1,1 dolari canadieni pe unitate. După ce veştile de la Bucureşti au traversat oceanul, titlurile Gabriel Resources au coborât la un minim de 0,43 dolari pe unitate, cu 70% mai jos decât cotaţia de deschidere.

Ulterior, cotaţiile s-au întors până la 0,57 dolari pe acţiune, iar scăderea s-a limitat undeva la 60%.

Deşi ca premier a susţinut proiectul, dar ca parlamentar a spus că va vota împotriva lui, Ponta a arătat prin spusele sale că regretă situaţia la care s-a ajuns.

Proiectul Roşia Montană avea şi o parte avantajoasă legată de investiţii şi de locuri de muncă, iar acum partea dezavantajoasă va fi aceea că statul român va avea în mod sigur un proces cu societatea care urma să demareze proiectul, a spus premierul.

El a susţinut nu a dorit ca guvernul să fie cel care ia o decizie, iar statul să fie obligat la despăgubiri, acesta fiind motivul pentru care a înaintat proiectul pentru o decizie în Parlament.

„Cât vor cere (ca despăgubiri – n.n.) şi ce se va întâmpla nu ştiu să vă spun. În mod sigur însă nu va exista răspunderea guvernului şi eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a guvernului, pentru că până la urmă guvernul de unde dă bani? Tot din banii cetăţenilor români, nu?“

Aşadar, a conchis şeful guvernului, Roşia Montană va fi respins în Parlament. Dar va exista un cost:  „Probabil că o să plătim toţi, probabil că o să plătim toţi şi cred că e corect să spunem acest lucru, faptul că la un moment dat vom plăti cu toţii. Repet, banii publici sunt tot de la cetăţenii acestei ţări“.

Ponta a menţionat că suma pe care a vehiculat-o în urmă cu o săptămână, de 2 miliarde de lei, este o „evaluare“ a notificărilor pe care guvernul le-a primit şi pe care fostul premier Emil Boc le-ar fi „ascuns prin sertare ca un laş“, dar şi notificări primite ulterior.

„Acea companie s-a bazat în ultimii nouă ani pe declaraţiile publice de susţinere şi de realizare a proiectului făcute de Traian Băsescu. Văd că aţi uitat că cel care a fost marele promotor şi autorul proiectului este Traian Băsescu. Acum o să plătim cu toţii, ce să facem?“, a mai susţinut Ponta.

Replica şefului statului a venit imediat: „Nu eu am 70% în Parlament! Deci, aţi observat o majoritate propreşedinte prin Parlament? Poate se va forma, nu zic nu. Dar...“.

Preşedintele, susţinător al acestui proiect, s-a limitat însă la aceste declaraţii generale.

Subiectul Roşia Montană a inflamat România după ce la finalul lunii trecute guvernul a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană.

Potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al proiectului, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), ar fi urmat să transfere în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român Mininvest o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar fi ajuns să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier a fost majorată la 6%, faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere, cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. Investitorul canadian se angaja să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană. Exploatarea urma să înceapă în 2016, iar statul român se aştepta să aibă un beneficiu de cel puţin 4 mld. dolari, având în vedere că rezervele estimate sunt de 300 de tone de aur şi aproape 1.500 de tone de argint, în valoare de 14 mld. dolari.

Faptul că exploatarea urma să fie realizată cu ajutorul cianurilor a provocat opoziţia asociaţiilor de mediu şi, în final, iată, cel puţin pentru următorii ani, proiectul a fost îngropat, la 15 ani de când a fost pus pe tapet.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO